ÎncepătoriÎnainte de radicali⏱ 10 părți · câte 6 exerciții
aⁿ
Încărcăm partea curentă…
Puterile de la zero · înmulțiri repetate și proprietăți
Citește regula și exemplul acestei părți, apoi aplică-le în exerciții. Poți reveni oricând la aceeași explicație.
1. Ce este o putere: baza și exponentul
23 se citește „doi la puterea a treia”. Înseamnă 2 · 2 · 2. Numărul mare, 2, este baza: el se repetă. Numărul mic de sus, 3, este exponentul: el arată câți factori egali cu baza scriem.
Factor este fiecare număr dintr-o înmulțire. În 2 · 2 · 2 avem trei factori. 23 nu înseamnă 2 · 3. Numărăm factorii, nu semnele de înmulțire.
În formule, litera a ține locul bazei, iar n ține locul exponentului. De exemplu, în 23 avem a = 2 și n = 3. Aici folosim numere naturale: 0, 1, 2, 3 și așa mai departe.
🧮 De ținut minte
an = a · a · … · a (n factori)
23 = 2 · 2 · 2 = 8
✏️Exemplu rezolvat, cu alte date
Calculează 62.
1Baza este 6, exponentul este 2: scriem doi factori egali cu 6.
262 = 6 · 6
36 · 6 = 36
⚠️ Greșeală frecventă
Greșit: 23 = 2 · 3 = 6
De ce: Exponentul 3 cere trei factori egali cu 2: rezultatul este 8.
📖Deschide toată lecțiaÎnchide lecția completăTeorie, exemple și exerciții rezolvate · pentru recapitulare⌄
Toată lecția pe o pagină
Puterile de la zero · înmulțiri repetate și proprietăți: teorie, exemple și exerciții rezolvate
Pornim de la înmulțiri pe care le știi deja. Învățăm o regulă, vedem un exemplu cu alte date, apoi o exersăm de șase ori.
1. Ce este o putere: baza și exponentul
23 se citește „doi la puterea a treia”. Înseamnă 2 · 2 · 2. Numărul mare, 2, este baza: el se repetă. Numărul mic de sus, 3, este exponentul: el arată câți factori egali cu baza scriem.
Factor este fiecare număr dintr-o înmulțire. În 2 · 2 · 2 avem trei factori. 23 nu înseamnă 2 · 3. Numărăm factorii, nu semnele de înmulțire.
În formule, litera a ține locul bazei, iar n ține locul exponentului. De exemplu, în 23 avem a = 2 și n = 3. Aici folosim numere naturale: 0, 1, 2, 3 și așa mai departe.
an = a · a · … · a (n factori)
23 = 2 · 2 · 2 = 8
Exemplu rezolvat, cu alte date
Calculează 62.
Baza este 6, exponentul este 2: scriem doi factori egali cu 6.
62 = 6 · 6
6 · 6 = 36
Greșeală frecventă:23 = 2 · 3 = 6Exponentul 3 cere trei factori egali cu 2: rezultatul este 8.
2. Pătrate și cuburi: pregătim radicalii
La puterea a doua spunem „la pătrat”: 42 = 4 · 4. La puterea a treia spunem „la cub”: 43 = 4 · 4 · 4.
Un pătrat cu latura 4 are 4 rânduri a câte 4 pătrățele: aria este 16. Un pătrat perfect este un număr pe care îl obținem înmulțind un număr natural cu el însuși. De exemplu, 16 = 42. Mai târziu, la radicali, vom face drumul invers.
a2 = a · a
a3 = a · a · a
12=1, 22=4, 32=9, 42=16, 52=25
Exemplu rezolvat, cu alte date
Calculează pătratul și cubul lui 3.
Pentru pătrat scriem doi factori 3, iar pentru cub scriem trei factori 3.
32 = 3 · 3 = 9
33 = 3 · 3 · 3 = 27
Greșeală frecventă:43 = 4 · 3Cubul cere trei factori egali cu 4, nu produsul 4 · 3.
3. Exponenții 0 și 1; bazele 0, 1 și 10
Orice număr la puterea 1 rămâne el însuși. Un număr diferit de zero, la puterea 0, este 1. Explicație: 53 : 53 = 1; regula împărțirii va scrie același calcul 50.
0 la o putere pozitivă este 0. 1 la orice putere naturală este 1. Nu calculăm 00: această scriere nu este definită în lecție. a ≠ 0 se citește „a diferit de zero”, iar n > 0 se citește „n mai mare decât zero”.
103 = 10 · 10 · 10 = 1000. Pentru puterile lui 10 cu exponent natural pozitiv scriem 1 urmat de atâtea zerouri cât arată exponentul.
a1 = a
a0 = 1, dacă a ≠ 0
0n = 0, dacă n > 0
1n = 1
103 = 1000
Exemplu rezolvat, cu alte date
Calculează 60 + 61.
60 = 1, iar 61 = 6.
60 + 61 = 1 + 6
1 + 6 = 7
Greșeală frecventă:60 = 0Baza este diferită de zero, deci 60 este 1. Exponentul zero nu face rezultatul zero.
4. Înmulțim puteri cu aceeași bază
În 32 · 33 avem (3 · 3) · (3 · 3 · 3): în total cinci factori egali cu 3. Păstrăm baza și adunăm exponenții. În formula de mai jos, m și n țin locul celor doi exponenți; aici m = 2 și n = 3.
Regula aceasta se folosește la înmulțire. Nu o aplicăm unei sume. În 32 + 33 calculăm separat 9 + 27.
am · an = am+n
32 · 33 = 35
Exemplu rezolvat, cu alte date
Calculează 71 · 72.
71 · 72 = 71+2
71+2 = 73
73 = 343
Greșeală frecventă:32 · 33 = 36Ai înmulțit exponenții. Aici îi adunăm: 2 + 3 = 5.
5. Împărțim puteri cu aceeași bază
În 25 : 22 avem cinci factori 2 împărțiți la doi factori 2. Doi se simplifică sus și jos; rămân trei factori. Păstrăm baza și scădem exponenții: cel de la început minus cel al împărțitorului.
Baza trebuie să fie diferită de zero, fiindcă nu împărțim la zero. În această lecție primul exponent este cel puțin la fel de mare ca al doilea; rămânem la exponenți naturali. m ≥ n se citește „m mai mare sau egal cu n”. Dacă exponenții sunt egali, rezultatul este 1.
(22)3 înseamnă că întreaga paranteză 22 apare ca factor de trei ori: 22 · 22 · 22. Fiecare copie conține doi factori 2, deci avem 2 · 3 = 6 factori.
Păstrăm baza și înmulțim exponenții. Parantezele contează: (22)3 este o putere ridicată la altă putere, nu produsul 22 · 23.
(am)n = am·n
Exemplu rezolvat, cu alte date
Calculează (33)2.
(33)2 = 33 · 33
33 · 33 = 33·2
36 = 729
Greșeală frecventă:(22)3 = 25La puterea unei puteri înmulțim 2 cu 3; nu le adunăm.
7. Înmulțim puteri cu același exponent
În 22 · 52 putem grupa factorii: (2 · 2) · (5 · 5) = (2 · 5) · (2 · 5). Obținem 102.
Bazele pot fi diferite. Dacă exponenții sunt egali, înmulțim bazele în paranteză și păstrăm exponentul comun. În formulă, a și b sunt cele două baze, iar n este exponentul lor comun. Putem folosi regula și invers: (2 · 5)2 = 22 · 52.
an · bn = (a · b)n
Exemplu rezolvat, cu alte date
Calculează 23 · 43.
23 · 43 = (2 · 4)3
(2 · 4)3 = 83
83 = 512
Greșeală frecventă:23 · 43 = 66Nu adunăm bazele și nu dublăm exponentul: înmulțim 2 · 4 și păstrăm 3.
8. Împărțim puteri cu același exponent
În 92 : 32 putem calcula (9 : 3)2 = 32. Împărțim bazele și păstrăm exponentul comun.
Împărțitorul trebuie să fie diferit de zero. Aici alegem baze care se împart exact, ca să exersăm mai întâi regula cu numere naturale. Putem folosi regula și invers: (9 : 3)2 = 92 : 32.
an : bn = (a : b)n, b ≠ 0
Exemplu rezolvat, cu alte date
Calculează 182 : 62.
182 : 62 = (18 : 6)2
(18 : 6)2 = 32
32 = 9
Greșeală frecventă:92 : 32 = 30Exponenții sunt egali, dar bazele sunt diferite. Împărțim 9 : 3 și păstrăm exponentul 2.
9. Comparăm două puteri
Simbolul < înseamnă „mai mic”, > înseamnă „mai mare”, iar = înseamnă „egal”. La aceeași bază mai mare decât 1, puterea cu exponentul mai mare are valoarea mai mare.
La același exponent pozitiv și baze naturale, baza mai mare dă valoarea mai mare. Dacă exponentul este 0 și bazele sunt nenule, ambele valori sunt 1. Nu comparăm după o singură cifră când bazele și exponenții sunt amândoi diferiți.
23 < 25
32 < 52
40 = 90 = 1
Exemplu rezolvat, cu alte date
Compară 62 cu 63.
62 = 36
63 = 216
62 < 63
Greșeală frecventă:34 < 32, fiindcă 2 este mai micBaza este aceeași și mai mare decât 1. Exponentul 4 produce valoarea mai mare.
10. Alegem regula în calcule amestecate
Întâi privim semnul operației și parantezele. Aceeași bază la înmulțire: adunăm exponenții. Aceeași bază la împărțire: îi scădem. Putere la putere: îi înmulțim. Același exponent: lucrăm cu bazele și îl păstrăm.
La adunare și scădere calculăm puterile separat. Nu există regula am + an = am+n. În fiecare rând copiem și partea la care încă nu am lucrat.