ÎncepătoriRecapitulareUtil în viața de zi cu zi⏱ 30–35 min
↔
Încărcăm partea curentă…
Proporții și probleme cotidiene
Citește regula și exemplul acestei părți, apoi aplică-le în exerciții. Poți reveni oricând la aceeași explicație.
Reducerea la unitate: cât pentru 1
Metoda reducerii la unitate are doi pași: afli cât costă (sau cât valorează) o singură bucată, apoi înmulțești cu câte bucăți se cer. 2 pâini costă 8 lei, deci una costă 4 lei, iar 5 costă 20 lei.
Primul pas este o împărțire (totalul la numărul de bucăți), al doilea o înmulțire. Funcționează pentru prețuri, kilograme, litri și orice mărime care crește la fel.
🌍 În viața reală
Pe etichetele din magazin, „preț/kg” este chiar valoarea pentru unitate: cu ea compari pachete de mărimi diferite.
✓Pasul 1: valoarea pentru 1 = total : bucăți.
✓Pasul 2: valoarea nouă = valoarea pentru 1 · bucăți noi.
De ce: Prețul nu crește cu numărul de pâini adăugate, ci cu prețul fiecăreia. O pâine costă 4 lei, deci 5 pâini costă 20 lei.
📖Deschide toată lecțiaÎnchide lecția completăTeorie, exemple și exerciții rezolvate · pentru recapitulare⌄
Toată lecția pe o pagină
Proporții și probleme cotidiene: teorie, exemple și exerciții rezolvate
Reducerea la unitate, proporțiile directe și inverse, fracții și procente din viața reală, apoi estimarea și verificarea rezultatului. Fiecare parte are un exemplu, o greșeală de evitat și trei exerciții pas cu pas.
Reducerea la unitate: cât pentru 1
Metoda reducerii la unitate are doi pași: afli cât costă (sau cât valorează) o singură bucată, apoi înmulțești cu câte bucăți se cer. 2 pâini costă 8 lei, deci una costă 4 lei, iar 5 costă 20 lei.
Primul pas este o împărțire (totalul la numărul de bucăți), al doilea o înmulțire. Funcționează pentru prețuri, kilograme, litri și orice mărime care crește la fel.
•Pasul 1: valoarea pentru 1 = total : bucăți.
•Pasul 2: valoarea nouă = valoarea pentru 1 · bucăți noi.
•Scrie unitatea la fiecare rezultat.
Exemplu rezolvat, cu alte date
3 caiete costă 12 lei. Cât costă 7 caiete?
Un caiet: 12 : 3 = 4 lei.
7 caiete: 7 · 4.
Costă 28 lei.
Greșeală frecventă:2 pâini costă 8 lei, deci 5 pâini costă 8 + 3 = 11 lei.Prețul nu crește cu numărul de pâini adăugate, ci cu prețul fiecăreia. O pâine costă 4 lei, deci 5 pâini costă 20 lei.
Din unitate la orice cantitate
Uneori cantitatea cerută nu e un multiplu simplu al celei date: 3 kg costă 24 lei, iar tu vrei 5 kg. Reducerea la unitate rezolvă orice caz: 1 kg costă 8 lei, deci 5 kg costă 40 lei.
Aceeași rețetă merge la vopsea (litri și metri pătrați) sau la ingrediente (persoane și grame): afli cât revine unei unități, apoi înmulțești.
•Nu căuta un multiplu: treci prin unitate.
•Împarți, apoi înmulțești.
•Verifică dacă rezultatul crește când crește cantitatea.
Exemplu rezolvat, cu alte date
6 ouă costă 9 lei. Cât costă 10 ouă?
Un ou: 9 : 6 = 1,50 lei.
10 ouă: 10 · 1,50.
Costă 15 lei.
Greșeală frecventă:3 kg costă 24 lei, deci 5 kg costă 24 · 5 = 120 lei.24 lei este prețul a 3 kg, nu al unui kilogram. Întâi 24 : 3 = 8 leikg, apoi 5 · 8 = 40 lei.
Dublu, triplu: proporționalitatea directă
Două mărimi sunt direct proporționale dacă una crește de câte ori crește cealaltă: de două ori mai multe persoane, de două ori mai multă mâncare; de trei ori mai mult timp, de trei ori mai mulți kilometri.
Întreabă-te întâi de câte ori a crescut prima mărime, apoi înmulțește cealaltă cu același număr.
•Crește una, crește și cealaltă, de același număr de ori.
•Află de câte ori a crescut.
•Înmulțește cu același număr.
Exemplu rezolvat, cu alte date
Pentru 3 prăjituri folosești 2 ouă. Câte ouă trebuie pentru 9 prăjituri?
De la 3 la 9 prăjituri: de 3 ori mai multe.
Ouăle se înmulțesc tot cu 3.
3 · 2 = 6 ouă.
Greșeală frecventă:Pentru 4 persoane în loc de 2 adaugi 2 la cantitate: 302 g.Cantitatea crește de câte ori crește numărul de persoane: de 2 ori, deci 2 · 300 = 600 g.
Rețete, hărți și scări
La rețete, cantitățile cresc proporțional cu numărul de persoane: afli cât revine unei persoane și înmulțești. La hărți, scara spune cât înseamnă 1 cm în realitate: la scara 1 cm = 5 km, 7 cm înseamnă 35 km.
Răspunsul poate fi și o fracție de ou sau de cană: 2 ouă la 4 persoane înseamnă jumătate de ou de persoană.
•Rețetă: cât pentru o persoană, apoi înmulțești.
•Hartă: centimetri · valoarea unui centimetru.
•Verifică dacă rezultatul are sens.
Exemplu rezolvat, cu alte date
Pe o hartă, 1 cm = 2 km. Cât e în realitate un drum de 9 cm?
Fiecare centimetru înseamnă 2 km.
9 cm înseamnă 9 · 2.
Drumul are 18 km.
Greșeală frecventă:La scara 1 cm = 5 km, 3 cm înseamnă 3 + 5 = 8 km.Fiecare centimetru valorează 5 km: 3 · 5 = 15 km.
Litri, kilograme și oferte
Consumul unei mașini se dă la 100 km: pentru alt drum afli câte porțiuni de 100 km are și înmulțești. La oferte, aduci pachetele la aceeași cantitate înainte să compari prețurile.
Numerele cu virgulă apar des: 350 km sunt 3,5 porțiuni de 100 km, iar 12 sticle de 0,5 l fac 6 litri.
•Consum: (km : 100) · litri la 100 km.
•Oferte: aceeași cantitate.
•0,5 · 2 = 1.
Exemplu rezolvat, cu alte date
O mașină consumă 5 l la 100 km. Cât consumă pe 250 km?
250 km = 2,5 porțiuni de 100 km.
2,5 · 5 = 12,5.
Consumă 12,5 l.
Greșeală frecventă:350 km la 6 l100 km: 3 · 6 = 18 l.350 km sunt 3,5 porțiuni, nu 3. Consumul este 3,5 · 6 = 21 l.
Proporționalitatea inversă
Două mărimi sunt invers proporționale dacă, atunci când una crește de câteva ori, cealaltă scade de tot atâtea ori. De două ori mai mulți muncitori termină aceeași lucrare în jumătate din timp.
Înainte de calcul spune în cuvinte: „mai mulți … înseamnă mai puțin …”. Dacă da, împarți în loc să înmulțești.
•Mai mulți → mai puțin timp: inversă.
•Împarți la de câte ori a crescut.
•Spune relația în cuvinte înainte să calculezi.
Exemplu rezolvat, cu alte date
2 pompe golesc un bazin în 6 ore. În cât timp îl golesc 3 pompe la fel?
O singură pompă ar avea nevoie de 2 · 6 = 12 ore.
3 pompe împart munca: 12 : 3.
Golesc bazinul în 4 ore.
Greșeală frecventă:4 muncitori în 6 ore, deci 8 muncitori în 12 ore.Mai mulți muncitori termină mai repede: timpul se înjumătățește, 6 : 2 = 3 ore.
Fracții și procente din viața reală
„34 dintr-un rezervor” înseamnă că împarți capacitatea la 4 și iei 3 părți. „8 din 10” se scrie 810 = 80100 = 80%.
La baterie, „puncte procentuale” înseamnă că scazi direct procentele: de la 60% cu 25 de puncte rămâi la 35%.
•Fracție dintr-un număr: împarți la numitor, înmulțești cu numărătorul.
•Parte din întreg → procent: aduci la numitorul 100.
•Puncte procentuale: scazi direct.
Exemplu rezolvat, cu alte date
Un rezervor de 60 l este plin în proporție de 23. Câți litri are?
O treime din 60: 60 : 3 = 20 l.
Două treimi: 2 · 20.
Rezervorul are 40 l.
Greșeală frecventă:8 răspunsuri corecte din 10 înseamnă 8%.8 din 10 = 810 = 80100, adică 80%.
Timpul în probleme
O oră are 60 de minute, deci la împărțirea timpului transformi întâi orele în minute: 2 ore pentru 8 exerciții înseamnă 120 : 8 = 15 minute pe exercițiu.
Peste miezul nopții numeri în două bucăți: până la 24:00, apoi de la 00:00. La un orar regulat (din 15 în 15 minute) aduni intervalul de mai multe ori.
•Ore → minute înainte de împărțire.
•Peste miezul nopții: două bucăți.
•Interval regulat: aduni de mai multe ori.
Exemplu rezolvat, cu alte date
Ai 3 ore pentru 12 lecții egale. Câte minute are o lecție?
3 ore = 180 de minute.
180 : 12 = 15.
O lecție are 15 minute.
Greșeală frecventă:2 ore pentru 8 exerciții: 2 : 8 = 0,25 minute pe exercițiu.2 ore sunt 120 de minute: 120 : 8 = 15 minute.
Ce rămâne și dacă ajung banii
Ce rămâne se află prin scădere: din drum, din sticlă sau din buget scazi ce s-a consumat. Dacă ai parcurs 23 din drum, rămâne 13.
Ca să afli dacă îți ajung banii, aduni prețurile și compari cu bugetul. Estimarea te avertizează din timp: 80 + 60 + 70 = 210 > 200.
•Rămas = întreg − consumat.
•Ajung banii? Compari totalul cu bugetul.
•Estimarea te avertizează înainte de calcul.
Exemplu rezolvat, cu alte date
Ai 50 lei și vrei produse de 18 lei, 22 lei și 13 lei. Îți ajung?
Estimare: 20 + 20 + 10 = 50, la limită.
Exact: 18 + 22 + 13 = 53 lei.
53 > 50: nu ajung, lipsesc 3 lei.
Greșeală frecventă:Ai parcurs 23 din 360 km, deci mai ai 240 km.240 km sunt partea parcursă. Rămâne 13: 360 : 3 = 120 km.
Estimarea: cam cât trebuie să iasă
Estimarea înseamnă să rotunjești numerele și să calculezi repede în minte: 19,80 + 31,20 + 48,90 ≈ 20 + 30 + 50 = 100. Nu înlocuiește calculul exact, dar te ajută să observi o greșeală mare.
Rotunjește la ce e comod: la zeci pentru prețuri, la întregi sau la jumătăți pentru numere mici.
Un rezultat trebuie să fie și realist. O ușă are în jur de 2 m, nu 20 m; trei covrigi nu pot costa 50 lei dacă unul costă 2,50 lei.
Compară rezultatul cu ce știi din viață. Dacă pare ciudat, refă calculul: poate ai pierdut o virgulă sau ai ales operația greșită.
•Rezultatul trebuie să aibă sens în viața reală.
•Compară cu lucruri cunoscute.
•Un rezultat ciudat cere o verificare.
Exemplu rezolvat, cu alte date
Cineva spune că 4 pâini de câte 4,50 lei costă 180 lei. E realist?
O pâine costă sub 5 lei, deci 4 pâini costă sub 20 lei.
Calcul exact: 4 · 4,50 = 18 lei.
180 lei nu e realist: s-a pierdut virgula.
Greșeală frecventă:3 · 2,50 = 75 lei.S-a pierdut virgula: 3 · 2,50 = 7,50 lei. Un covrig costă câțiva lei, nu zeci.
Verificarea prin operația inversă
O împărțire se verifică prin înmulțire: 84 : 7 = 12, iar 12 · 7 = 84. O scădere se verifică prin adunare. Dacă la verificare nu obții numărul de la care ai pornit, rezultatul e greșit.
Din aceeași legătură afli și calcule noi: dacă 6 · 9 = 54, atunci 54 : 6 = 9 și 54 : 9 = 6.
•Împărțire ↔ înmulțire.
•Scădere ↔ adunare.
•Trebuie să revii exact la numărul inițial.
Exemplu rezolvat, cu alte date
Verifică dacă 96 : 8 = 12.
Operația inversă împărțirii este înmulțirea.
12 · 8 = 96.
Am revenit la 96, deci împărțirea e corectă.
Greșeală frecventă:Verifici 84 : 7 = 12 calculând 84 − 7.Împărțirea se verifică prin înmulțire: 12 · 7 = 84.
Verificarea completă
Cele mai sigure răspunsuri trec prin trei verificări: estimarea (e în jurul valorii potrivite?), operația inversă (te întorci la numărul inițial?) și unitatea (lei, km, minute au sens?).
Fiecare prinde alt fel de greșeală: estimarea prinde o virgulă pierdută, operația inversă o greșeală de calcul, iar unitatea o operație aleasă greșit.
•Estimare: ordinul de mărime.
•Operația inversă: calculul.
•Unitatea: sensul răspunsului.
Exemplu rezolvat, cu alte date
Ai calculat că 5 bilete de 12 lei costă 50 lei. Verifică.
Estimare: 5 · 10 = 50, dar biletele costă peste 10 lei, deci totalul trebuie să fie peste 50.