✓Coeficienții 1, 3, 3, 1 se rețin ușor; puterile lui a scad, ale lui b cresc.
✓La cubul diferenței, semnele alternează începând cu plus.
✏️Exemplu rezolvat · alte date
Dezvoltă (x − 2)3.
1Folosim a3 − 3a2b + 3ab2 − b3.
2Punem a = x, b = 2.
3Rezultă x3 − 6x2 + 12x − 8.
📖Deschide toată lecțiaÎnchide lecția completăTeorie, exemple și exerciții rezolvate · pentru recapitulare⌄
Toată lecția pe o pagină
Calcul algebric: teorie, exemple și exerciții rezolvate
În clasa a VIII-a extindem calculul algebric la formule cu cuburi și la descompuneri în mai mulți pași. Într-o fracție algebrică simplificăm numai factori comuni, respectând condițiile de existență.
Cubul unei sume și al unei diferențe
Formulele de calcul prescurtat se extind de la pătrat la cub: (a + b)3 = a3 + 3a2b + 3ab2 + b3 și (a − b)3 = a3 − 3a2b + 3ab2 − b3.
Coeficienții sunt mereu 1, 3, 3, 1, iar la cubul diferenței semnele alternează: plus, minus, plus, minus.
Condiția de existență se scrie întotdeauna: valorile care anulează numitorul sunt excluse.
x3 − 27x − 3 = x2 + 3x + 9, x ≠ 3
x2 − 4x2 + 4x + 4 = x − 2x + 2
•Descompune înainte să simplifici; nu tăia termeni dintr-o sumă.
•Notează condiția de existență chiar de la început.
Exemplu rezolvat
Simplifică (x2 − 4) : (x2 + 4x + 4), pentru x ≠ −2.
Numărătorul este o diferență de pătrate: x2 − 4 = (x − 2)(x + 2).
Numitorul este pătratul unei sume: x2 + 4x + 4 = (x + 2)2.
Simplificăm un factor (x + 2) și rămâne x − 2x + 2.
Calcule și descompuneri combinate
Multe exerciții cer să combini mai multe metode: întâi scoți factorul comun, apoi aplici o formulă. Astfel, x3 − 4x = x(x2 − 4) = x(x − 2)(x + 2).
Formulele merg și invers, pentru calcule cu numere: din (a + b)3 = a3 + 3a2b + 3ab2 + b3 rezultă a3 + b3 = (a + b)3 − 3ab(a + b), utilă când se dau suma și produsul.
Un produs de mai mulți factori se calculează pe rând, grupând convenabil: (x + 1)(x − 1)x = (x2 − 1)x = x3 − x.
x3 − 4x = x(x − 2)(x + 2)
a3 + b3 = (a + b)3 − 3ab(a + b)
•Factorul comun se scoate întotdeauna primul.
•Grupează factorii care formează o formulă cunoscută.
Exemplu rezolvat · alte date
a + b = 5 și ab = 6. Află a3 + b3.
a3 + b3 = (a + b)3 − 3ab(a + b).
Înlocuim: 125 − 3·6·5.
125 − 90 = 35.
Adunarea, scăderea și împărțirea fracțiilor algebrice
Fracțiile algebrice se adună exact ca 16 + 14, doar că la numitor stau paranteze în loc de numere. Pașii sunt mereu aceiași: descompui numitorii în factori, alegi numitorul comun, amplifici fiecare fracție cu factorii care îi lipsesc, aduni numărătorii și simplifici.
Atenție la minus: când scazi o fracție, semnul se aplică întregului numărător, așa că îl scrii între paranteze înainte să desfaci. Aici se pierd cele mai multe puncte la subiectul al III-lea, punctul 2.
La înmulțire nu e nevoie de numitor comun: descompui tot și simplifici în cruce. Împărțirea înseamnă înmulțire cu inversa celei de-a doua fracții.
x2 − 1 = (x − 1)(x + 1)
ab − cd = ad − bcbd
AB : CD = AB · DC
•Descompune numitorii înainte de orice: numitorul comun iese din factori, nu din înmulțirea tuturor.
•La scădere, pune numărătorul scăzut între paranteze.
Exemplu rezolvat
Calculează 1x − 1 + 2x + 1 − 2x2 − 1, pentru x ≠ 1 și x ≠ −1.
Descompunem x2 − 1 = (x − 1)(x + 1), deci acesta este numitorul comun.
Simplifică expresia: (x+1)3 − (x−1)36x, verificând dacă rezultatul este o expresie constantă în x2 (dezvoltă mai întâi numărătorul).
Vezi răspunsul
Numărătorul: (x3 + 3x2 + 3x + 1) − (x3 − 3x2 + 3x − 1) = 6x2 + 2. Rezultatul: 6x2 + 26x = 3x2 + 13x, pentru x ≠ 0; nu este o constantă.
17. Excelență
Se dă expresia E = (x − 1)(x2 + x + 1)(x + 1)(x2 − x + 1). Simplifică expresia, recunoscând perechile care formează diferența de cuburi și, respectiv, suma de cuburi, apoi calculează produsul final (indiciu: rezultă (x3−1)(x3+1), aplică apoi diferența de pătrate).
Vezi răspunsul
(x3 − 1)(x3 + 1) = x6 − 1
18. Excelență
Un paralelipiped dreptunghic are dimensiunile (x+1), (x−1) și x. Scrie expresia algebrică a volumului, dezvoltă produsul complet, apoi calculează volumul pentru x = 5.
Vezi răspunsul
V = x(x − 1)(x + 1) = x3 − x; pentru x = 5: 125 − 5 = 120.
19. Excelență
Descompune în factori expresia x4 − 1 (indiciu: mai întâi ca diferență de pătrate, x4 = (x2)2, apoi descompune și x2 − 1 mai departe).
Vezi răspunsul
(x2 − 1)(x2 + 1) = (x − 1)(x + 1)(x2 + 1)
20. Excelență
Simplifică expresia: x3 − 8x − 2 − (x2 + 2x + 4), folosind descompunerea diferenței de cuburi, apoi observă dacă rezultatul este 0 pentru orice x (verifică dacă cele două fracții/termeni sunt identici).
Vezi răspunsul
(x − 2)x2 + 2x + 4x − 2 = x2 + 2x + 4, deci diferența este 0 pentru orice x ≠ 2.