Clasa a VIII-aGimnaziu22–26 min
[a,b]

Teorie înainte de exerciții

Intervale de numere reale

Un interval descrie toate numerele reale dintre două limite. Paranteza pătrată include capătul, paranteza rotundă îl exclude, iar infinitul are întotdeauna paranteză rotundă.

Urmează exemplul rezolvat pas cu pas, apoi lucrează fișa progresivă din material.
1

Cele patru tipuri de intervale

Un interval este mulțimea numerelor reale cuprinse între două capete. Intervalul închis [a, b] conține ambele capete, cel deschis (a, b) nu conține niciunul, iar cele semideschise, (a, b] și [a, b), conțin doar unul.

Există și intervale nemărginite, care se întind la infinit într-o direcție: (a, +∞), [a, +∞), (−∞, a) și (−∞, a].

Semnele din inegalitate decid tipul: ≤ și ≥ dau paranteză pătrată, iar < și > dau paranteză rotundă.

a ≤ x ≤ b ⇔ [a, b]
a < x < b ⇔ (a, b)
x ≥ a ⇔ [a, +∞)
  • La ±∞ se folosește întotdeauna paranteză rotundă: infinitul nu este un număr.
  • Traducerea merge în ambele sensuri: din inegalitate în interval și invers.

Exemplu rezolvat

Ce interval corespunde condiției −2 < x ≤ 5?

  1. 1.Capătul −2 nu este inclus, fiindcă inegalitatea este strictă: paranteză rotundă.
  2. 2.Capătul 5 este inclus, fiindcă apare semnul ≤: paranteză pătrată.
  3. 3.Intervalul este (−2, 5].
2

Capete incluse și capete excluse

Un număr aparține unui interval doar dacă se află între capete sau este un capăt inclus. Numărul 4 nu aparține intervalului (1, 4), fiindcă paranteza rotundă îl exclude, dar aparține lui (1, 4].

La fel, −1 aparține intervalului [−1, 3), fiindcă paranteza pătrată îl include.

Verificarea are deci doi pași: numărul este între capete și, dacă este chiar un capăt, paranteza este pătrată.

4 ∉ (1, 4)
−1 ∈ [−1, 3)
(−3, 4] include doar pe 4
  • Capătul exclus nu face parte din interval, deși pare „la margine”.
  • Între capătul exclus și interior există o infinitate de numere: 3,999… aparține lui (1, 4).

Exemplu rezolvat

Numărul 4 aparține intervalului (1, 4)?

  1. 1.Capetele intervalului sunt 1 și 4, ambele cu paranteză rotundă.
  2. 2.Paranteza rotundă înseamnă că acel capăt este exclus.
  3. 3.Deci 4 nu aparține intervalului (1, 4).
3

Din inegalitate în interval și pe axă

Orice interval se poate scrie și ca inegalitate: x ∈ (−∞, 7] înseamnă x ≤ 7, iar x > 2 se scrie x ∈ (2, +∞).

Pe axă, intervalul se reprezintă colorând porțiunea corespunzătoare: punct plin la capătul inclus, punct gol la cel exclus. Pentru [−1, 4) desenezi punct plin la −1 și punct gol la 4.

Numerele iraționale se încadrează la fel ca celelalte: √2 ≈ 1,41, deci √2 ∈ (1, 2).

x ∈ (−∞, 7] ⇔ x ≤ 7
punct plin = capăt inclus
√2 ∈ (1, 2)
  • Desenul pe axă arată imediat ce numere intră și ce numere nu.
  • Pentru radicali, folosește încadrarea între pătrate perfecte.

Exemplu rezolvat

Cum reprezentăm pe axă intervalul [−1, 4)?

  1. 1.Capătul −1 este inclus, deci punem punct plin.
  2. 2.Capătul 4 este exclus, deci punem punct gol.
  3. 3.Colorăm porțiunea dintre ele, de la −1 până aproape de 4.
4

Numere întregi și lungimea unui interval

Un interval de numere reale conține o infinitate de numere, dar doar câteva numere întregi. Ca să le numeri, le enumeri ținând cont de capetele incluse: (−3, 2] conține −2, −1, 0, 1 și 2, deci 5 numere întregi.

Lungimea unui interval mărginit este diferența dintre capete: pentru [−3, 5], lungimea este 5 − (−3) = 8. Ea nu depinde de felul parantezelor.

lungimea intervalului [a, b] = b − a
(−3, 2] conține 5 numere întregi
  • Enumeră numerele întregi pe rând: așa nu ratezi capetele.
  • Lungimea este aceeași pentru (a, b) și [a, b], deși mulțimile diferă.

Exemplu rezolvat

Care este lungimea intervalului [−3, 5]?

  1. 1.Lungimea se calculează scăzând capătul din stânga din cel din dreapta.
  2. 2.Calculăm 5 − (−3) = 5 + 3.
  3. 3.Lungimea este 8.
Verifică-te singur · cu răspunsuriFișă de consolidare din material · 20 exerciții

Rezolvă pe caiet, apoi apasă „Vezi răspunsul” ca să te verifici.

  1. Ex. 1Dificultate redusă

    Scrie sub formă de interval mulțimea soluțiilor inecuației x + 7 < 15.

    Vezi răspunsul

    x < 8, adică x ∈ (−∞, 8).

  2. Ex. 2Dificultate redusă

    Rezolvă inecuația 4x − 5 ≥ 15, apoi scrie soluția ca interval.

    Vezi răspunsul

    4x ≥ 20, deci x ≥ 5: x ∈ [5, +∞).

  3. Ex. 3Dificultate redusă

    Este numărul 8 element al intervalului (3, 8]?

    Vezi răspunsul

    Da: intervalul este închis la 8.

  4. Ex. 4Dificultate redusă

    Reprezintă pe axa numerelor intervalul [−2, 5).

    Vezi răspunsul

    Punct plin la −2 (aparține), cerc gol la 5 (nu aparține) și hașura între ele.

  5. Ex. 5Dificultate redusă

    Rezolvă inecuația 3 × (x + 2) < 18, apoi scrie soluția ca interval.

    Vezi răspunsul

    x + 2 < 6, deci x < 4: x ∈ (−∞, 4).

  6. Ex. 6Dificultate medie

    Rezolvă inecuația 5x − 4 ≤ 3x + 8, apoi scrie soluția ca interval.

    Vezi răspunsul

    2x ≤ 12, deci x ≤ 6: x ∈ (−∞, 6].

  7. Ex. 7Dificultate medie

    Rezolvă inecuația 4 × (x − 3) > x + 6, apoi scrie soluția ca interval.

    Vezi răspunsul

    3x > 18, deci x > 6: x ∈ (6, +∞).

  8. Ex. 8Dificultate medie

    Verifică dacă x = −3 este soluție a inecuației 2 × (x + 5) ≥ x + 2.

    Vezi răspunsul

    Da: 2 × (−3 + 5) = 4 ≥ −3 + 2 = −1.

  9. Ex. 9Dificultate medie

    Rezolvă inecuația 7 − 2 × (x − 2) < x + 5, apoi scrie soluția ca interval.

    Vezi răspunsul

    11 − 2x < x + 5, deci 3x > 6 și x > 2: x ∈ (2, +∞).

  10. Ex. 10Dificultate medie

    Scrie sub formă de interval mulțimea numerelor x, pentru care 4x + 3 este mai mic decât 27.

    Vezi răspunsul

    4x + 3 < 27, deci x < 6: x ∈ (−∞, 6).

  11. Ex. 11Dificultate ridicată

    Rezolvă inecuația 5 × (x + 2) − 3x ≤ 4 × (x − 2) + 12, apoi scrie soluția ca interval și reprezint-o pe axă.

    Vezi răspunsul

    2x + 10 ≤ 4x + 4, deci x ≥ 3: x ∈ [3, +∞); pe axă, punct plin la 3 și hașura spre dreapta.

  12. Ex. 12Dificultate ridicată

    Determină cel mai mic număr întreg care aparține soluției inecuației 3x − 8 > 2 × (x − 4).

    Vezi răspunsul

    3x − 8 > 2x − 8, deci x > 0; cel mai mic număr întreg din soluție este 1.

  13. Ex. 13Dificultate ridicată

    Rezolvă simultan inecuațiile x + 4 > 2 și 3x − 6 < 12, apoi scrie intervalul comun al soluțiilor.

    Vezi răspunsul

    x > −2 și x < 6: intervalul comun este (−2, 6).

  14. Ex. 14Dificultate ridicată

    Un elev are un buget de maximum 150 de lei pentru cumpărături. A cheltuit deja 60 de lei, iar vrea să cumpere pixuri de 6 lei fiecare. Scrie inecuația corespunzătoare numărului de pixuri x, rezolv-o, apoi scrie soluția ca interval.

    Vezi răspunsul

    60 + 6x ≤ 150, deci x ≤ 15: x ∈ [0, 15], adică cel mult 15 pixuri.

  15. Ex. 15Dificultate ridicată

    Rezolvă inecuația 8 − 3x ≥ 2 × (x − 5) + 2, apoi scrie soluția ca interval, precizând cel mai mare număr întreg care aparține acestei soluții.

    Vezi răspunsul

    8 − 3x ≥ 2x − 8, deci 5x ≤ 16 și x ≤ 3,2: x ∈ (−∞; 3,2]. Cel mai mare întreg din soluție este 3.

  16. Ex. 16Excelență

    Rezolvă inecuația (x+2)2 − x2 ≥ 5x + 4, dezvoltând pătratul cu formula de calcul prescurtat, apoi scrie soluția ca interval.

    Vezi răspunsul

    x2 + 4x + 4 − x2 ≥ 5x + 4, deci x ≤ 0: x ∈ (−∞, 0].

  17. Ex. 17Excelență

    Determină toate numerele întregi din intervalul soluție al inecuației 3 × (2x − 1) < 4 × (x + 3) + 5, apoi calculează suma lor, dacă mulțimea este finită sau mărginită corespunzător.

    Vezi răspunsul

    6x − 3 < 4x + 17, deci x < 10: x ∈ (−∞, 10). Întregii din soluție (…, 7, 8, 9) sunt o infinitate, deci suma lor nu se poate calcula.

  18. Ex. 18Excelență

    Un magazin online percepe un cost de livrare de 15 lei, plus 3 lei pentru fiecare kilogram peste 5 kg. Un client vrea să cheltuiască cel mult 45 lei doar pe livrare. Scrie inecuația corespunzătoare greutății x (peste 5 kg), rezolv-o, apoi scrie soluția ca interval.

    Vezi răspunsul

    15 + 3(x − 5) ≤ 45, deci x ≤ 15; cu x > 5: x ∈ (5, 15].

  19. Ex. 19Excelență

    Rezolvă inecuația 2(x−1)2 − 2x2 < 24, dezvoltând pătratul, apoi scrie soluția ca interval.

    Vezi răspunsul

    2(x2 − 2x + 1) − 2x2 < 24, deci −4x + 2 < 24 și x > −5,5: x ∈ (−5,5; +∞).

  20. Ex. 20Excelență

    Se dau inecuațiile x + 5 > 2x − 3 și 3x − 2 ≤ 2x + 6. Rezolvă fiecare separat, scrie soluțiile ca intervale, apoi determină intervalul comun (soluțiile care respectă ambele condiții simultan).

    Vezi răspunsul

    Prima: x < 8, adică (−∞, 8). A doua: x ≤ 8, adică (−∞, 8]. Intervalul comun: (−∞, 8).

Feedback beta

Ce ai găsit?

Reținem singuri pagina pe care ești acum.