Încărcăm partea curentă…

Interpretarea datelor — sinteză

Media, mediana și valoarea modală

Cei trei indicatori descriu „centrul” unui set de date, fiecare în felul lui. Media este suma valorilor împărțită la numărul lor, mediana este valoarea din mijloc după ordonare, iar valoarea modală este cea care apare cel mai des.

Pentru datele 4, 5, 5, 6, 7: media este 27 : 5 = 5,4, mediana este 5, iar modul este tot 5.

Când cei trei indicatori sunt apropiați, datele sunt echilibrate; când diferă mult, înseamnă că setul conține valori neobișnuite.

De ținut minte

media = suma : numărul valorilor
mediana = valoarea din mijloc
modul = valoarea cea mai frecventă
  • Ordonează datele înainte de a căuta mediana.
  • Cei trei indicatori pot fi egali, dar nu sunt întotdeauna.

Exemplu rezolvat

Pentru datele 2, 3, 3, 8, 9, calculează media și mediana.

  1. 1Media este (2 + 3 + 3 + 8 + 9) : 5 = 25 : 5 = 5.
  2. 2Datele sunt deja ordonate, iar valoarea din mijloc este a treia.
  3. 3Mediana este 3, mai mică decât media.
Deschide toată lecțiaTeorie, exemple și exerciții rezolvate · pentru recapitulare

Toată lecția pe o pagină

Interpretarea datelor — sinteză: teorie, exemple și exerciții rezolvate

O analiză completă organizează datele, calculează indicatorii relevanți, măsoară împrăștierea, reprezintă grafic și formulează concluzii argumentate. Frecvența relativă observată poate estima o probabilitate viitoare, mai ales după multe încercări.

Media, mediana și valoarea modală

Cei trei indicatori descriu „centrul” unui set de date, fiecare în felul lui. Media este suma valorilor împărțită la numărul lor, mediana este valoarea din mijloc după ordonare, iar valoarea modală este cea care apare cel mai des.

Pentru datele 4, 5, 5, 6, 7: media este 27 : 5 = 5,4, mediana este 5, iar modul este tot 5.

Când cei trei indicatori sunt apropiați, datele sunt echilibrate; când diferă mult, înseamnă că setul conține valori neobișnuite.

  • media = suma : numărul valorilor
  • mediana = valoarea din mijloc
  • modul = valoarea cea mai frecventă
  • Ordonează datele înainte de a căuta mediana.
  • Cei trei indicatori pot fi egali, dar nu sunt întotdeauna.

Exemplu rezolvat

Pentru datele 2, 3, 3, 8, 9, calculează media și mediana.

  1. Media este (2 + 3 + 3 + 8 + 9) : 5 = 25 : 5 = 5.
  2. Datele sunt deja ordonate, iar valoarea din mijloc este a treia.
  3. Mediana este 3, mai mică decât media.

Valorile extreme și indicatorul potrivit

O valoare mult mai mare sau mai mică decât restul se numește valoare extremă și afectează puternic media, dar aproape deloc mediana.

Pentru salariile 3 000, 3 100, 3 200, 3 300 și 25 000 de lei, media depășește 7 500 de lei, deși patru din cinci angajați câștigă în jur de 3 000. Mediana, 3 200 de lei, descrie mult mai bine un salariu obișnuit.

De aceea, în rapoarte serioase, se dau ambii indicatori: media arată totalul împărțit, iar mediana arată cazul tipic.

  • valoare extremă → media crește mult
  • mediana rămâne aproape neschimbată
  • Când media și mediana diferă mult, caută valoarea extremă.
  • Pentru „o zi obișnuită” sau „un salariu obișnuit”, alege mediana.

Exemplu rezolvat

Pentru salariile 3 000, 3 200, 3 100, 3 300 și 25 000 de lei, calculează mediana.

  1. Ordonăm valorile: 3 000, 3 100, 3 200, 3 300, 25 000.
  2. Sunt 5 valori, deci mediana este a treia.
  3. Mediana este 3 200 de lei.

Frecvența relativă ca probabilitate estimată

Frecvența relativă a unui eveniment este numărul de apariții împărțit la numărul total de încercări. Ea se exprimă de obicei în procente.

Dacă în 200 de aruncări stema apare de 120 de ori, frecvența relativă este 120 : 200 = 0,6, adică 60%, iar aceasta este probabilitatea estimată pe baza datelor.

Estimarea devine de încredere doar când numărul de încercări este mare. Un zar aruncat de 12 ori, din care 6 apare de 4 ori, nu dovedește nimic: sunt prea puține încercări pentru o concluzie.

  • f relativă = apariții : încercări
  • 120 : 200 = 60%
  • P estimată ≈ f relativă, pentru multe încercări
  • Frecvența relativă se apropie de probabilitatea reală pe măsură ce numărul de încercări crește.
  • Nu confunda o estimare bazată pe puține date cu o certitudine.

Exemplu rezolvat · alte date

Din 400 de încercări, un eveniment apare de 148 de ori. Află probabilitatea estimată.

  1. Estimarea este frecvența aparițiilor împărțită la numărul încercărilor.
  2. 148400 = 0,37.
  3. Estimarea este 37%; nu o confundăm cu o probabilitate teoretică demonstrată.

Exerciții rezolvate din lecție (12)

Încearcă singur fiecare exercițiu, apoi deschide rezolvarea ca să te verifici.

  1. Exercițiul 1

    Pentru datele 4, 5, 5, 6, 7, calculează media.

    Vezi rezolvarea
    1. Suma este 27, iar 27 : 5 = 5,4.

    Răspuns: 5,4

  2. Exercițiul 2

    Pentru aceleași date 4, 5, 5, 6, 7, calculează mediana.

    Vezi rezolvarea
    1. A treia valoare din șirul ordonat este 5.

    Răspuns: 5

  3. Exercițiul 3

    Pentru aceleași date, care este modulul?

    Vezi rezolvarea
    1. Valoarea 5 apare de două ori, mai des decât celelalte.

    Răspuns: 5

  4. Exercițiul 4

    În 200 de aruncări, stema apare de 120 de ori. Ce probabilitate estimată sugerează datele?

    Vezi rezolvarea
    1. 120200 = 0,6 = 60%.

    Răspuns: 60%

  5. Exercițiul 5

    Un magazin a avut în 10 zile 45, 46, 47, 48, 48, 49, 50, 51, 52 și 200 de clienți. Ce indicator descrie mai bine o zi obișnuită?

    Vezi rezolvarea
    1. Mediana nu este trasă în sus de ziua excepțională cu 200 de clienți.

    Răspuns: Mediana 48,5

  6. Exercițiul 6

    Pentru datele 2, 3, 3, 8, 9, calculează media.

    Vezi rezolvarea
    1. 2 + 3 + 3 + 8 + 9 = 25.
    2. 25 : 5 = 5.
    3. Media este 5.

    Răspuns: 5

  7. Exercițiul 7

    Pentru datele 2, 3, 3, 8, 9, calculează mediana.

    Vezi rezolvarea
    1. Datele sunt ordonate.
    2. A treia valoare este 3.
    3. Mediana este 3.

    Răspuns: 3

  8. Exercițiul 8

    În 500 de aruncări, o pioneză cade cu vârful în sus de 175 de ori. Ce probabilitate estimată sugerează datele?

    Vezi rezolvarea
    1. 175 : 500 = 0,35.
    2. 0,35 = 35%.
    3. Probabilitatea estimată este aproximativ 35%.

    Răspuns: 35%

  9. Exercițiul 9

    Un zar este aruncat de 12 ori, iar 6 apare de 4 ori. Ce concluzie este corectă?

    Vezi rezolvarea
    1. Frecvența relativă este 412 = 13.
    2. Pe puține aruncări, abaterile de la 16 sunt obișnuite.
    3. Ne trebuie mult mai multe aruncări pentru o concluzie.

    Răspuns: 12 aruncări sunt prea puține pentru o concluzie sigură

  10. Exercițiul 10

    Un eveniment a apărut de 36 de ori în 120 de încercări. Care este frecvența relativă, în procente?

    Vezi rezolvarea
    1. 36 : 120 = 0,3.
    2. 0,3 · 100 = 30.
    3. Frecvența relativă este 30%.

    Răspuns: 30

  11. Exercițiul 11

    Salariile dintr-o firmă sunt 3 000, 3 200, 3 100, 3 300 și 25 000 de lei. Ce indicator descrie mai bine un salariu obișnuit?

    Vezi rezolvarea
    1. Media este trasă în sus de 25 000.
    2. Mediana nu este afectată de valoarea extremă.
    3. Mediana descrie mai bine un salariu obișnuit.

    Răspuns: mediana

  12. Exercițiul 12

    Pentru salariile 3 000, 3 200, 3 100, 3 300 și 25 000 de lei, calculează mediana, în lei.

    Vezi rezolvarea
    1. Ordonat: 3 000, 3 100, 3 200, 3 300, 25 000.
    2. Valoarea din mijloc este a treia.
    3. Mediana este 3 200 de lei.

    Răspuns: 3200

Fișă de consolidare din material (20)

  1. 1. Dificultate redusă

    Care sunt cei 5 pași ai unei analize statistice complete?

    Vezi răspunsul

    1. Întrebarea. 2. Colectarea datelor. 3. Organizarea lor. 4. Calculul indicatorilor și reprezentarea grafică. 5. Interpretarea și concluzia.

  2. 2. Dificultate redusă

    Ce legătură există între frecvența relativă și probabilitate?

    Vezi răspunsul

    Când repeți un experiment de foarte multe ori, frecvența relativă a unui eveniment se apropie de probabilitatea lui, deci o poate estima.

  3. 3. Dificultate redusă

    Se dau datele: 3, 4, 4, 5, 6. Calculează media, mediana și modulul.

    Vezi răspunsul

    Media: 22 : 5 = 4,4; mediana: 4; modulul: 4.

  4. 4. Dificultate redusă

    Ce trebuie să conțină o concluzie statistică bine formulată?

    Vezi răspunsul

    Valoarea indicatorului, cu unitatea de măsură; ce și pe cine s-a măsurat; o interpretare pe înțeles; limitele (de exemplu, dacă eșantionul permite generalizarea).

  5. 5. Dificultate redusă

    Ce reprezintă "legea numerelor mari", la nivel intuitiv?

    Vezi răspunsul

    Cu cât repeți un experiment de mai multe ori, cu atât frecvența relativă a unui eveniment se apropie de probabilitatea lui.

  6. 6. Dificultate medie

    Se dau datele: 8, 10, 9, 11, 55. Calculează media și mediana, apoi explică diferența dintre ele.

    Vezi răspunsul

    Media: 93 : 5 = 18,6. Mediana: 10. Diferența vine din valoarea 55, care trage media în sus; mediana descrie mai bine valorile obișnuite.

  7. 7. Dificultate medie

    Un sondaj arată că, din 400 de aruncări ale unui zar, numărul 3 a apărut de 90 de ori. Calculează frecvența relativă, apoi compar-o cu probabilitatea teoretică (16).

    Vezi răspunsul

    Frecvența relativă: 90400 = 0,225. Probabilitatea teoretică: 16 ≈ 0,167. Rezultatul este mai mare; poate fi o abatere întâmplătoare sau un zar dezechilibrat, iar mai multe aruncări ar lămuri.

  8. 8. Dificultate medie

    Se dau notele a 15 elevi la un test, cu media 6,5 și mediana 7. Explică ce ar putea sugera această diferență despre distribuția notelor.

    Vezi răspunsul

    Media este mai mică decât mediana: câteva note mici trag media în jos. Cel puțin jumătate dintre elevi au 7 sau mai mult.

  9. 9. Dificultate medie

    Explică, folosind un exemplu propriu, o situație în care media, mediana și modulul ar avea toate aceeași valoare.

    Vezi răspunsul

    De exemplu, notele 6, 7, 7, 7, 8: media, mediana și modulul sunt toate 7. Se întâmplă când datele sunt așezate simetric în jurul valorii celei mai frecvente.

  10. 10. Dificultate medie

    Un magazin observă că, din 800 de clienți, 480 au cumpărat un anumit produs. Calculează frecvența relativă, apoi estimează câți clienți, dintr-un nou grup de 150, ar putea cumpăra produsul.

    Vezi răspunsul

    480800 = 0,6, deci aproximativ 0,6 × 150 = 90 de clienți.

  11. 11. Dificultate ridicată

    Se dau datele privind timpul (minute) petrecut de 12 persoane la coadă: 2, 3, 4, 3, 2, 4, 3, 5, 2, 3, 4, 25. Calculează media și mediana, apoi scrie o concluzie completă despre care indicator descrie mai bine "timpul obișnuit de așteptare".

    Vezi răspunsul

    Media: 60 : 12 = 5 minute. Mediana: 3 minute (ordonat: 2, 2, 2, 3, 3, 3, 3, 4, 4, 4, 5, 25). Timpul obișnuit de așteptare este de aproximativ 3 minute; media de 5 minute este umflată de o singură așteptare de 25 de minute.

  12. 12. Dificultate ridicată

    Un studiu observă frecvența relativă a unui eveniment, pe măsură ce numărul de încercări crește: la 10 încercări, frecvența relativă este 0,8; la 100 încercări, este 0,45; la 1000 încercări, este 0,41. Explică ce sugerează acest tipar despre probabilitatea reală a evenimentului.

    Vezi răspunsul

    Frecvența relativă se stabilizează în jurul lui 0,4 pe măsură ce crește numărul de încercări: probabilitatea reală este probabil aproximativ 0,4. Valoarea 0,8 de la 10 încercări era întâmplătoare, din prea puține date.

  13. 13. Dificultate ridicată

    Se dau salariile a 20 de angajați ai unei firme mici, cu media 3500 lei și mediana 3000 lei. Formulează o concluzie completă, care să includă valoarea celor 2 indicatori, explicația diferenței, și indicatorul recomandat.

    Vezi răspunsul

    „Salariul mediu este de 3.500 lei, dar jumătate dintre angajați câștigă cel mult 3.000 lei (mediana). Câteva salarii mari trag media în sus. Pentru salariul obișnuit din firmă, indicatorul potrivit este mediana: 3.000 lei.”

  14. 14. Dificultate ridicată

    Un cercetător colectează date despre greutatea a 50 de elevi dintr-o școală, dar eșantionul este format doar din jucătorii echipei de rugby a școlii. Explică de ce concluziile acestui studiu NU pot fi generalizate la toți elevii școlii.

    Vezi răspunsul

    Jucătorii de rugby nu seamănă cu restul elevilor: sunt aleși și după constituție și se antrenează mult, deci au de obicei o greutate mai mare. Eșantionul nu este reprezentativ, deci concluziile nu se pot generaliza.

  15. 15. Dificultate ridicată

    Se dau 2 seturi de date despre notele la un test, ambele cu media 8: Setul A (o singură clasă, 25 elevi) are mediana 8 și modulul 8; Setul B are media tot 8, dar mediana 8,5. Explică, folosind toate cele 3 măsuri, ce concluzie ai trage despre performanța reală a celor 2 grupuri.

    Vezi răspunsul

    La A, media, mediana și modulul sunt toate 8: notele sunt așezate simetric în jurul lui 8. La B, mediana (8,5) este peste medie: cel puțin jumătate dintre elevi au 8,5 sau mai mult, dar câteva note mici trag media în jos. B are deci mulți elevi foarte buni, dar este mai inegal.

  16. 16. Excelență

    Un institut realizează un sondaj pe 2000 de persoane, din care 1200 susțin o anumită opinie (60%). Ulterior, un al doilea sondaj pe alte 2000 de persoane, dintr-o regiune diferită, arată doar 45% susținere. Explică ce factori ar putea explica această diferență, și de ce este important să raportăm rezultatele separat pe regiuni, nu doar ca o medie generală.

    Vezi răspunsul

    Pot exista diferențe reale între regiuni (vârsta populației, situația economică, tradiții), dar și diferențe de metodă (cum au fost aleși oamenii, momentul sondajului, formularea întrebării). O singură medie generală (52,5%) ar ascunde că regiunile gândesc diferit.

  17. 17. Excelență

    Se dă un set de date despre vânzările zilnice ale unui magazin, timp de 30 de zile, cu media 5000 lei, mediana 4800 lei, și modulul 4500 lei (apare de cele mai multe ori). Explică ce ar putea sugera relația dintre cele 3 valori (media > mediana > modulul) despre forma distribuției vânzărilor (asimetrie spre valori mari, posibil din cauza câtorva zile excepționale cu vânzări foarte mari).

    Vezi răspunsul

    Media > mediana > modulul arată o asimetrie spre valori mari. În zilele obișnuite vânzările sunt în jur de 4.500–4.800 lei, iar câteva zile excepționale, cu vânzări foarte mari, trag media la 5.000 lei.

  18. 18. Excelență

    Un cercetător dorește să estimeze procentul de elevi dintr-o țară care preferă un anumit sport. În loc să chestioneze toți elevii țării (imposibil practic), alege un eșantion de 5000 de elevi, din toate regiunile țării, proporțional cu populația fiecărei regiuni. Explică de ce această metodă de eșantionare este mult mai riguroasă decât alegerea a 5000 de elevi doar dintr-un singur oraș mare.

    Vezi răspunsul

    Un eșantion din toate regiunile, proporțional cu populația lor, seamănă cu populația țării. Elevii dintr-un singur oraș mare pot avea alte preferințe (alte sporturi, alte săli, alte obiceiuri), deci rezultatul ar fi distorsionat.

  19. 19. Excelență

    Se dau rezultatele a 2 metode diferite de fertilizare a unor plante, testate pe 2 loturi identice de teren, cu aceleași condiții de sol, apă și lumină, diferind doar prin tipul de fertilizator folosit. Explică de ce acest experiment (cu loturi controlate, identice în afara variabilei testate) oferă dovezi mai solide despre cauzalitate, comparativ cu o simplă observație a corelației dintre 2 fenomene necontrolate.

    Vezi răspunsul

    Loturile sunt identice în toate privințele în afară de fertilizator, deci o diferență de creștere poate fi pusă pe seama fertilizatorului. Când observi doar o corelație între două fenomene necontrolate, alți factori ar putea explica legătura.

  20. 20. Excelență

    Reflectând asupra întregului capitol de organizare a datelor și probabilități (clasele V-VIII), explică, cu propriile cuvinte, de ce atât statistica, cât și probabilitatea sunt instrumente esențiale pentru a lua decizii informate în viața de zi cu zi — oferă cel puțin 2 exemple concrete din afara școlii unde aceste cunoștințe ar putea fi utile.

    Vezi răspunsul

    Te ajută să citești corect cifrele și riscurile în loc să te bazezi pe impresii. De exemplu: compari prețuri și oferte, înțelegi un sondaj sau o știre cu procente, interpretezi „70% șanse de ploaie” din prognoză sau riscurile unui joc de noroc.

Feedback beta

Ce ai găsit?

Reținem singuri pagina pe care ești acum.