Citește regula și exemplul acestei părți, apoi aplică-le în exerciții. Poți reveni oricând la aceeași explicație.
Forma ax + b = 0
O ecuație de gradul I cu o necunoscută este o ecuație care, după toate calculele și reducerea termenilor asemenea, ajunge la forma ax + b = 0, cu a ≠ 0.
Soluția unei astfel de ecuații se scrie direct: x = −b : a. Pentru 3x − 6 = 0 avem a = 3 și b = −6, deci x = 6 : 3 = 2.
În practică nu aplici formula, ci izolezi necunoscuta pas cu pas: muți termenii liberi în dreapta, apoi împarți la coeficientul lui x.
🧮 De ținut minte
ax + b = 0, a ≠ 0 ⇒ x = −b : a
5x − 7 = 18 ⇒ 5x = 25 ⇒ x = 5
✓Coeficientul a nu poate fi 0, altfel necunoscuta dispare.
✓O ecuație cu numitori se rezolvă înmulțind toată ecuația cu numitorul.
✏️Exemplu rezolvat
Rezolvă x : 3 + 2 = 6.
1Scădem 2 din ambii membri: x : 3 = 4.
2Înmulțim cu 3: x = 12.
3Verificare: 12 : 3 + 2 = 4 + 2 = 6.
📖Deschide toată lecțiaÎnchide lecția completăTeorie, exemple și exerciții rezolvate · pentru recapitulare⌄
Toată lecția pe o pagină
Ecuații de gradul I: teorie, exemple și exerciții rezolvate
Într-o ecuație de gradul I păstrăm egalitatea efectuând aceeași operație în ambii membri. Desfacem parantezele, reducem termenii asemenea și izolăm necunoscuta.
Forma ax + b = 0
O ecuație de gradul I cu o necunoscută este o ecuație care, după toate calculele și reducerea termenilor asemenea, ajunge la forma ax + b = 0, cu a ≠ 0.
Soluția unei astfel de ecuații se scrie direct: x = −b : a. Pentru 3x − 6 = 0 avem a = 3 și b = −6, deci x = 6 : 3 = 2.
În practică nu aplici formula, ci izolezi necunoscuta pas cu pas: muți termenii liberi în dreapta, apoi împarți la coeficientul lui x.
ax + b = 0, a ≠ 0 ⇒ x = −b : a
5x − 7 = 18 ⇒ 5x = 25 ⇒ x = 5
•Coeficientul a nu poate fi 0, altfel necunoscuta dispare.
•O ecuație cu numitori se rezolvă înmulțind toată ecuația cu numitorul.
Exemplu rezolvat
Rezolvă x : 3 + 2 = 6.
Scădem 2 din ambii membri: x : 3 = 4.
Înmulțim cu 3: x = 12.
Verificare: 12 : 3 + 2 = 4 + 2 = 6.
Ecuații cu paranteze
Dacă ecuația conține paranteze, primul pas este desfacerea lor cu proprietatea distributivă. Apoi continui ca la orice ecuație: izolezi termenul cu necunoscuta și împarți la coeficient.
Exemplu: 3(x + 2) = 21 devine 3x + 6 = 21, apoi 3x = 15 și x = 5.
Atenție la minusul din fața parantezei: el schimbă semnul fiecărui termen dinăuntru. În 2x − 3(x − 4) = 5, paranteza devine −3x + 12.
a(x + b) = ax + ab
−3(x − 4) = −3x + 12
•Desfacerea parantezelor se face înaintea mutării termenilor.
•Verifică soluția înlocuind-o în ecuația inițială, cu paranteze cu tot.
Exemplu rezolvat · alte date
Rezolvă 3x − 2(x − 5) = 17.
Desfacem paranteza: 3x − 2x + 10 = 17.
x + 10 = 17, deci x = 7.
Verificare: 21 − 2·2 = 17.
Necunoscuta în ambii membri
Când necunoscuta apare de ambele părți ale egalului, muți toți termenii cu x într-un membru și numerele în celălalt, schimbând semnul termenilor mutați.
Dacă ecuația are fracții, o înmulțești întâi cu numitorul comun, ca să scapi de ele: din (x + 1) : 2 = (x + 4) : 3 obții 3(x + 1) = 2(x + 4).
Aceeași metodă rezolvă și problemele în cuvinte: trei numere naturale consecutive se scriu x, x + 1 și x + 2, iar condiția din enunț devine o ecuație.
3x + 4 = x + 12 ⇒ 2x = 8
x + 12 = x + 43 ⇒ 3(x + 1) = 2(x + 4)
•Termenii care trec de partea cealaltă a egalului își schimbă semnul.
•Numere consecutive: x, x + 1, x + 2 — suma lor este 3x + 3.
Exemplu rezolvat · alte date
Rezolvă 8x − 5 = 3x + 20.
Scădem 3x și adunăm 5 în ambii membri.
5x = 25, deci x = 5.
Verificare: 35 = 35.
Ecuații fără soluții sau cu o infinitate de soluții
Nu orice ecuație are exact o soluție. Dacă, după toate calculele, ajungi la o egalitate adevărată pentru orice x — cum ar fi 6 = 6 — atunci orice număr real este soluție, deci mulțimea soluțiilor este ℝ.
Dacă ajungi la o egalitate falsă — de exemplu 2 = 5 — ecuația nu are nicio soluție.
Semnul care te avertizează este dispariția necunoscutei: dacă toți termenii cu x se reduc, ai de-a face cu unul dintre aceste două cazuri.
3(x + 2) = 3x + 6 ⇒ 6 = 6 ⇒ x ∈ ℝ
2(x + 1) = 2x + 5 ⇒ 2 = 5 ⇒ fără soluții
•Dispariția lui x nu înseamnă că ai greșit: verifică ce egalitate a rămas.
•Egalitate adevărată ⇒ toate numerele sunt soluții; egalitate falsă ⇒ nicio soluție.
Exemplu rezolvat
Ce putem spune despre ecuația 2(x + 1) = 2x + 5?
Desfacem paranteza: 2x + 2 = 2x + 5.
Scădem 2x din ambii membri: rămâne 2 = 5.
Egalitatea este falsă, deci ecuația nu are nicio soluție.
Exerciții rezolvate din lecție (12)
Încearcă singur fiecare exercițiu, apoi deschide rezolvarea ca să te verifici.
Exercițiul 1
Rezolvă 2(x + 3) = 16.
Vezi rezolvarea
x + 3 = 8, deci x = 5.
Răspuns: 5
Exercițiul 2
Rezolvă 3x + 4 = x + 12.
Vezi rezolvarea
3x − x = 12 − 4, deci 2x = 8 și x = 4.
Răspuns: 4
Exercițiul 3
Care este mulțimea soluțiilor ecuației 2x + 3 = 2x + 3?
Vezi rezolvarea
Ambii membri sunt identici pentru orice număr real x.
Răspuns: ℝ
Exercițiul 4
Rezolvă 4(x − 2) + 3 = 2(x + 5) − 1.
Vezi rezolvarea
Ecuația devine 4x − 5 = 2x + 9.
2x = 14, deci x = 7.
Răspuns: 7
Exercițiul 5
Ce putem spune despre 2(x + 1) = 2x + 5?
Vezi rezolvarea
Ecuația devine 2x + 2 = 2x + 5, adică 2 = 5, contradicție.
Răspuns: Nu are soluții
Exercițiul 6
Rezolvă 5x − 7 = 18.
Vezi rezolvarea
5x = 25.
x = 25 : 5.
x = 5.
Răspuns: 5
Exercițiul 7
Rezolvă x3 + 2 = 6.
Vezi rezolvarea
x3 = 4.
x = 4 · 3.
x = 12.
Răspuns: 12
Exercițiul 8
Rezolvă 3(x − 2) = x + 8.
Vezi rezolvarea
3x − 6 = x + 8.
2x = 14.
x = 7.
Răspuns: 7
Exercițiul 9
Ce putem spune despre ecuația 3(x + 2) = 3x + 6?
Vezi rezolvarea
3(x + 2) = 3x + 6.
Membrii sunt identici, deci egalitatea e adevărată pentru orice x.
Mulțimea soluțiilor este ℝ.
Răspuns: Orice număr real este soluție
Exercițiul 10
Rezolvă 2x − 3(x − 4) = 5.
Vezi rezolvarea
2x − 3x + 12 = 5.
−x = −7.
x = 7.
Răspuns: 7
Exercițiul 11
Rezolvă x + 12 = x + 43.
Vezi rezolvarea
3(x + 1) = 2(x + 4).
3x + 3 = 2x + 8.
x = 5.
Răspuns: 5
Exercițiul 12
Suma a trei numere naturale consecutive este 78. Care este cel mai mare dintre ele?
Vezi rezolvarea
n + (n + 1) + (n + 2) = 78.
3n + 3 = 78, deci n = 25.
Cel mai mare număr este 27.
Răspuns: 27
Fișă de consolidare din material (20)
1. Dificultate redusă
Rezolvă ecuația: 3 × (x + 2) = 21.
Vezi răspunsul
x + 2 = 7, deci x = 5.
2. Dificultate redusă
Rezolvă ecuația: 4 × (x − 3) = 16.
Vezi răspunsul
x − 3 = 4, deci x = 7.
3. Dificultate redusă
Rezolvă ecuația: 5x + 2 = 2x + 14.
Vezi răspunsul
3x = 12, deci x = 4.
4. Dificultate redusă
Rezolvă ecuația: 8x − 3 = 5x + 12.
Vezi răspunsul
3x = 15, deci x = 5.
5. Dificultate redusă
Verifică dacă x = 4 este soluția ecuației 3x + 2 = 14.
Vezi răspunsul
Da: 3 × 4 + 2 = 14.
6. Dificultate medie
Rezolvă ecuația: 5 × (x + 1) = 4 × (x + 4).
Vezi răspunsul
5x + 5 = 4x + 16, deci x = 11.
7. Dificultate medie
Rezolvă ecuația: 3 × (x − 2) + 4 = 2 × (x + 1).
Vezi răspunsul
3x − 2 = 2x + 2, deci x = 4.
8. Dificultate medie
Rezolvă ecuația: 7x − 2 × (x − 3) = 24.
Vezi răspunsul
5x + 6 = 24, deci x = 185 = 3,6.
9. Dificultate medie
Rezolvă ecuația: 4 × (x + 2) − 3x = 2x + 5.
Vezi răspunsul
x + 8 = 2x + 5, deci x = 3.
10. Dificultate medie
Rezolvă ecuația: 2 × (3x − 2) = 5 × (x + 1) − 4.
Vezi răspunsul
6x − 4 = 5x + 1, deci x = 5.
11. Dificultate ridicată
Rezolvă ecuația: 3 × (x + 5) = 3x + 15, apoi precizează natura soluțiilor.
Vezi răspunsul
3x + 15 = 3x + 15 este adevărată pentru orice x: ecuația are o infinitate de soluții (orice număr real).
12. Dificultate ridicată
Rezolvă ecuația: 4 × (x − 1) = 4x − 7, apoi precizează natura soluțiilor.
Vezi răspunsul
4x − 4 = 4x − 7 ar însemna −4 = −7, fals: ecuația nu are soluții.
Rezolvă ecuația: (x + 1)2 − x2 = 4x − 3, dezvoltând pătratul mai întâi (folosește formula de calcul prescurtat).
Vezi răspunsul
x2 + 2x + 1 − x2 = 4x − 3, deci 2x + 1 = 4x − 3 și x = 2.
17. Excelență
Rezolvă ecuația: (x − 3)(x + 3) = x2 − 4x + 2, aplicând formula diferenței de pătrate în stânga, apoi rezolvând ecuația de gradul I rezultată.
Vezi răspunsul
x2 − 9 = x2 − 4x + 2, deci 4x = 11 și x = 114.
18. Excelență
Perimetrul unui dreptunghi este 56 cm. Lungimea este exprimată ca 2x + 3, iar lățimea ca x + 1. Scrie ecuația corespunzătoare perimetrului, rezolv-o, apoi calculează aria dreptunghiului pentru valoarea găsită a lui x.
Vezi răspunsul
2(2x + 3 + x + 1) = 56, deci 3x + 4 = 28 și x = 8. Lungimea 19 cm, lățimea 9 cm, aria 171 cm2.
19. Excelență
Rezolvă ecuația: 3(x+2)2 − 3x2 = 42, dezvoltând pătratul cu formula de calcul prescurtat, apoi simplificând.
Vezi răspunsul
3(x2 + 4x + 4) − 3x2 = 42, deci 12x + 12 = 42 și x = 52 = 2,5.
20. Excelență
Un elev are un număr de bani egal cu x lei. După ce cheltuie 25 din sumă, apoi mai primește 30 de lei, ajunge să aibă exact suma inițială x. Scrie ecuația corespunzătoare acestei situații, apoi rezolv-o.
Vezi răspunsul
x − (25)x + 30 = x, deci (25)x = 30 și x = 75 de lei.