Citește regula și exemplul acestei părți, apoi aplică-le în exerciții. Poți reveni oricând la aceeași explicație.
Necunoscuta din exponent
În 2x = 8 căutăm exponentul la care ridicăm 2 ca să obținem 8. Scriem ambii membri ca puteri ale aceleiași baze pozitive, diferite de 1. Puteri egale cu această bază au exponenți egali, deci ajungem la o ecuație obișnuită.
🧮 De ținut minte
au = av ⇔ u = v, pentru a > 0, a ≠ 1
✓Egalăm exponenții numai după ce bazele sunt egale. Dacă nu recunoști o putere, ax = b se rezolvă prin x = logab, pentru b > 0.
✏️Exemplu rezolvat
Rezolvă 3x+1 = 81.
1Scriem 81 = 34, deci 3x+1 = 34.
2Egalăm exponenții: x + 1 = 4, deci x = 3.
3Verificăm: 33+1 = 34 = 81. Soluția este 3.
📖Deschide toată lecțiaÎnchide lecția completăTeorie, exemple și exerciții rezolvate · pentru recapitulare⌄
Toată lecția pe o pagină
Ecuații · nucleul comun: teorie, exemple și exerciții rezolvate
Înveți câte o idee: citești explicația, urmărești exemplul rezolvat, apoi încerci exercițiile înainte de următoarea etapă.
Necunoscuta din exponent
În 2x = 8 căutăm exponentul la care ridicăm 2 ca să obținem 8. Scriem ambii membri ca puteri ale aceleiași baze pozitive, diferite de 1. Puteri egale cu această bază au exponenți egali, deci ajungem la o ecuație obișnuită.
au = av ⇔ u = v, pentru a > 0, a ≠ 1
•Egalăm exponenții numai după ce bazele sunt egale. Dacă nu recunoști o putere, ax = b se rezolvă prin x = logab, pentru b > 0.
Exemplu rezolvat
Rezolvă 3x+1 = 81.
Scriem 81 = 34, deci 3x+1 = 34.
Egalăm exponenții: x + 1 = 4, deci x = 3.
Verificăm: 33+1 = 34 = 81. Soluția este 3.
Radicalul și condițiile lui
Radicalul pătrat este definit în numere reale numai pentru un număr nenegativ și rezultatul său este tot nenegativ. În √A = B cerem A ≥ 0 și B ≥ 0. Abia apoi ridicăm la pătrat; verificăm candidații în ecuația inițială, deoarece pătratul pierde informația despre semn.
√A = B ⇔ A = B2 și B ≥ 0
•√x2 = |x|, nu x pentru orice număr real.
Exemplu rezolvat
Rezolvă √x + 2 = x.
Cerem x ≥ 0; atunci și x + 2 ≥ 0. Ridicăm la pătrat: x + 2 = x2.
Factorizăm x2 − x − 2 = (x − 2)(x + 1) = 0: candidații sunt 2 și −1.
Eliminăm −1; pentru 2 avem √4 = 2. Singura soluție este 2.
Verificarea elimină soluțiile false
Radicalul pătrat este definit în numere reale numai pentru un număr nenegativ și rezultatul său este tot nenegativ. În √A = B cerem A ≥ 0 și B ≥ 0. Abia apoi ridicăm la pătrat; verificăm candidații în ecuația inițială, deoarece pătratul pierde informația despre semn.
√A = B ⇔ A = B2 și B ≥ 0
•√x2 = |x|, nu x pentru orice număr real.
Exemplu rezolvat
Rezolvă √x + 2 = x.
Cerem x ≥ 0; atunci și x + 2 ≥ 0. Ridicăm la pătrat: x + 2 = x2.
Factorizăm x2 − x − 2 = (x − 2)(x + 1) = 0: candidații sunt 2 și −1.
Eliminăm −1; pentru 2 avem √4 = 2. Singura soluție este 2.
Logaritmul este o întrebare despre exponent
logaB întreabă la ce putere ridicăm baza a pentru a obține B. Baza trebuie să fie pozitivă și diferită de 1, iar argumentul B strict pozitiv. Condiția se scrie înainte de transformarea ecuației.
logaB = c ⇔ B = ac, cu a > 0, a ≠ 1, B > 0
•Argumentul unui logaritm nu poate fi zero; condiția este strictă.
Exemplu rezolvat
Rezolvă log2(x − 1) = 3.
Condiția este x − 1 > 0, adică x > 1.
Din definiție: x − 1 = 23 = 8, deci x = 9.
9 > 1 și log28 = 3, deci soluția 9 este admisă.
Unim logaritmii, apoi rezolvăm
Logaritmii cu aceeași bază se adună transformând argumentele în produs. Domeniul se stabilește pentru fiecare argument separat: un produs pozitiv nu garantează că ambii factori sunt pozitivi. După rezolvarea ecuației algebrice eliminăm candidații interziși. Dacă doi logaritmi cu aceeași bază admisă sunt egali, egalăm argumentele lor pozitive.
logaA + logaB = loga(AB), pentru A > 0, B > 0
•Nu înlocui suma logaritmilor cu logaritmul sumei.