Încărcăm partea curentă…

Matrice, determinant și ecuații · nivel M4

Recunoaștem matricele · grupa 12

Dimensiunea m×n înseamnă m linii și n coloane. Matricea pătratică are m=n; numai ei îi calculăm determinantul și îi putem căuta inversa obișnuită. Ordinul este numărul liniilor unei matrice pătratice.

Matricea nulă are toate elementele 0. O matrice diagonală este pătratică și are 0 în afara diagonalei principale; pe diagonală poate avea și 0. Identitatea I are 1 pe diagonală și 0 în rest. O matrice triunghiulară are 0 sub sau deasupra diagonalei principale. Aceste clase se pot suprapune: identitatea este și diagonală, și triunghiulară.

Exemplu cu alte date

Clasifică A=.

  1. 1Numărăm două linii și două coloane: matrice pătratică de ordin 2.
  2. 2Ambele elemente din afara diagonalei principale sunt 0: matrice diagonală, deci și triunghiulară.
  3. 3Nu este identitate, pentru că numerele de pe diagonală nu sunt ambele 1. Nu este nulă.
Deschide toată lecțiaTeorie, exemple și exerciții rezolvate · pentru recapitulare

Toată lecția pe o pagină

Matrice, determinant și ecuații · nivel M4: teorie, exemple și exerciții rezolvate

Întâi exerciții de bază, apoi alegerea metodei și problemele de Bac. O idee, un exemplu cu alte date, trei exerciții. Fiecare pas explică o idee matematică; calculele obișnuite se fac împreună.

Recunoaștem matricele · grupa 12

Dimensiunea m×n înseamnă m linii și n coloane. Matricea pătratică are m=n; numai ei îi calculăm determinantul și îi putem căuta inversa obișnuită. Ordinul este numărul liniilor unei matrice pătratice.

Matricea nulă are toate elementele 0. O matrice diagonală este pătratică și are 0 în afara diagonalei principale; pe diagonală poate avea și 0. Identitatea I are 1 pe diagonală și 0 în rest. O matrice triunghiulară are 0 sub sau deasupra diagonalei principale. Aceste clase se pot suprapune: identitatea este și diagonală, și triunghiulară.

Exemplu cu alte date

Clasifică A=.

  1. Numărăm două linii și două coloane: matrice pătratică de ordin 2.
  2. Ambele elemente din afara diagonalei principale sunt 0: matrice diagonală, deci și triunghiulară.
  3. Nu este identitate, pentru că numerele de pe diagonală nu sunt ambele 1. Nu este nulă.

Recunoaștem matricele · grupa 22

Dimensiunea m×n înseamnă m linii și n coloane. Matricea pătratică are m=n; numai ei îi calculăm determinantul și îi putem căuta inversa obișnuită. Ordinul este numărul liniilor unei matrice pătratice.

Matricea nulă are toate elementele 0. O matrice diagonală este pătratică și are 0 în afara diagonalei principale; pe diagonală poate avea și 0. Identitatea I are 1 pe diagonală și 0 în rest. O matrice triunghiulară are 0 sub sau deasupra diagonalei principale. Aceste clase se pot suprapune: identitatea este și diagonală, și triunghiulară.

Exemplu cu alte date

Clasifică A=.

  1. Numărăm două linii și două coloane: matrice pătratică de ordin 2.
  2. Ambele elemente din afara diagonalei principale sunt 0: matrice diagonală, deci și triunghiulară.
  3. Nu este identitate, pentru că numerele de pe diagonală nu sunt ambele 1. Nu este nulă.

Citim o matrice și egalăm pozițiile

Elementul aij este pe linia i și pe coloana j: primul indice arată linia, al doilea coloana.

Două matrice sunt egale dacă au aceeași dimensiune și același element pe fiecare poziție. Așa aflăm necunoscutele: egalăm poziție cu poziție.

  • aij = elementul de pe linia i, coloana j

Exemplu cu alte date

Pentru B = , cât este b13? Dacă = , cât este y?

  1. b13 este pe linia 1, coloana 3.
  2. Linia 1 este 7, 0, 2, deci b13 = 2.
  3. Poziția (1,1) dă y = 4.

Adunare, scădere și înmulțire cu un număr

Adunăm și scădem matrice de aceeași dimensiune element cu element, pe aceleași poziții.

Înmulțirea cu un număr înmulțește fiecare element. Matricea unitate I2 = are 1 pe diagonala principală și 0 în rest.

  • (A + B)ij = aij + bij
  • (kA)ij = k · aij
  • I2 =

Exemplu cu alte date

Pentru A = și B = , calculează 2A − B.

  1. 2A = .
  2. Scădem pe poziții: 4 − 1 = 3, −6 − 1 = −7, 2 − (−2) = 4, 0 − 4 = −4.
  3. 2A − B = .

Adunare, scădere și înmulțire cu un număr

Adunăm și scădem matrice de aceeași dimensiune element cu element, pe aceleași poziții.

Înmulțirea cu un număr înmulțește fiecare element. Matricea unitate I2 = are 1 pe diagonala principală și 0 în rest.

  • (A + B)ij = aij + bij
  • (kA)ij = k · aij
  • I2 =

Exemplu cu alte date

Pentru A = și B = , calculează 2A − B.

  1. 2A = .
  2. Scădem pe poziții: 4 − 1 = 3, −6 − 1 = −7, 2 − (−2) = 4, 0 − 4 = −4.
  3. 2A − B = .

Produsul: o linie cu o coloană

Elementul de pe linia i și coloana j al produsului AB se obține din linia i a lui A și coloana j a lui B: înmulțim perechile și adunăm.

Ordinea contează: de obicei AB ≠ BA. A2 înseamnă A · A, nu ridicarea la pătrat a fiecărui element.

  • (AB)ij = linia i din A · coloana j din B
  • A2 = A · A

Exemplu cu alte date

Pentru A = și B = , calculează AB.

  1. (1,1): 2·1 + 1·2 = 4; (1,2): 2·4 + 1·0 = 8.
  2. (2,1): 0·1 + 3·2 = 6; (2,2): 0·4 + 3·0 = 0.
  3. AB = .

Produsul: o linie cu o coloană

Elementul de pe linia i și coloana j al produsului AB se obține din linia i a lui A și coloana j a lui B: înmulțim perechile și adunăm.

Ordinea contează: de obicei AB ≠ BA. A2 înseamnă A · A, nu ridicarea la pătrat a fiecărui element.

  • (AB)ij = linia i din A · coloana j din B
  • A2 = A · A

Exemplu cu alte date

Pentru A = și B = , calculează AB.

  1. (1,1): 2·1 + 1·2 = 4; (1,2): 2·4 + 1·0 = 8.
  2. (2,1): 0·1 + 3·2 = 6; (2,2): 0·4 + 3·0 = 0.
  3. AB = .

Determinanți 2×2 · antrenament de bază · grupa 14

Matricea este tabelul de numere. Determinantul unei matrice pătratice este un singur număr, calculat după o regulă. Nu confundăm matricea A cu det A.

La , diagonala principală conține a și d; cea secundară b și c. Calculăm separat ad și bc, apoi ad−bc. Dacă al doilea produs este negativ, scăderea lui devine adunare.

Pentru matricea unui sistem, determinantul nenul permite Cramer și inversa. Determinantul zero cere alt studiu; nu spune singur dacă există soluții.

  • Δ=ad−bc

Exemplu rezolvat · alte date

Calculează det .

  1. Δ: produsul diagonalei principale 3·2 → 6. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 3·2=6.
  2. Δ: produsul diagonalei secundare (−1)·2 → −2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): (−1)·2=−2. Acest produs se va scădea.
  3. Δ, principală minus secundară: 6 − (−2) → 8. Δ, principală minus secundară: 6 − (−2) = 8. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

Greșeală frecventă: ad+bc Al doilea produs se scade, inclusiv atunci când conține un număr negativ.

Determinanți 2×2 · antrenament de bază · grupa 24

Matricea este tabelul de numere. Determinantul unei matrice pătratice este un singur număr, calculat după o regulă. Nu confundăm matricea A cu det A.

La , diagonala principală conține a și d; cea secundară b și c. Calculăm separat ad și bc, apoi ad−bc. Dacă al doilea produs este negativ, scăderea lui devine adunare.

Pentru matricea unui sistem, determinantul nenul permite Cramer și inversa. Determinantul zero cere alt studiu; nu spune singur dacă există soluții.

  • Δ=ad−bc

Exemplu rezolvat · alte date

Calculează det .

  1. Δ: produsul diagonalei principale 3·2 → 6. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 3·2=6.
  2. Δ: produsul diagonalei secundare (−1)·2 → −2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): (−1)·2=−2. Acest produs se va scădea.
  3. Δ, principală minus secundară: 6 − (−2) → 8. Δ, principală minus secundară: 6 − (−2) = 8. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

Greșeală frecventă: ad+bc Al doilea produs se scade, inclusiv atunci când conține un număr negativ.

Determinanți 2×2 · antrenament de bază · grupa 34

Matricea este tabelul de numere. Determinantul unei matrice pătratice este un singur număr, calculat după o regulă. Nu confundăm matricea A cu det A.

La , diagonala principală conține a și d; cea secundară b și c. Calculăm separat ad și bc, apoi ad−bc. Dacă al doilea produs este negativ, scăderea lui devine adunare.

Pentru matricea unui sistem, determinantul nenul permite Cramer și inversa. Determinantul zero cere alt studiu; nu spune singur dacă există soluții.

  • Δ=ad−bc

Exemplu rezolvat · alte date

Calculează det .

  1. Δ: produsul diagonalei principale 3·2 → 6. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 3·2=6.
  2. Δ: produsul diagonalei secundare (−1)·2 → −2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): (−1)·2=−2. Acest produs se va scădea.
  3. Δ, principală minus secundară: 6 − (−2) → 8. Δ, principală minus secundară: 6 − (−2) = 8. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

Greșeală frecventă: ad+bc Al doilea produs se scade, inclusiv atunci când conține un număr negativ.

Determinanți 2×2 · antrenament de bază · grupa 44

Matricea este tabelul de numere. Determinantul unei matrice pătratice este un singur număr, calculat după o regulă. Nu confundăm matricea A cu det A.

La , diagonala principală conține a și d; cea secundară b și c. Calculăm separat ad și bc, apoi ad−bc. Dacă al doilea produs este negativ, scăderea lui devine adunare.

Pentru matricea unui sistem, determinantul nenul permite Cramer și inversa. Determinantul zero cere alt studiu; nu spune singur dacă există soluții.

  • Δ=ad−bc

Exemplu rezolvat · alte date

Calculează det .

  1. Δ: produsul diagonalei principale 3·2 → 6. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 3·2=6.
  2. Δ: produsul diagonalei secundare (−1)·2 → −2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): (−1)·2=−2. Acest produs se va scădea.
  3. Δ, principală minus secundară: 6 − (−2) → 8. Δ, principală minus secundară: 6 − (−2) = 8. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

Greșeală frecventă: ad+bc Al doilea produs se scade, inclusiv atunci când conține un număr negativ.

Determinantul de ordinul 2

Pentru A = , det(A) = ad − bc: produsul diagonalei principale minus produsul diagonalei secundare.

Dacă apare un parametru, scriem determinantul în funcție de el, apoi punem condiția din enunț și rezolvăm ecuația.

  • det = ad − bc

Exemplu cu alte date

Determină m dacă det() = 6.

  1. det = m · 4 − 3 · 2 = 4m − 6.
  2. 4m − 6 = 6, deci 4m = 12.
  3. m = 3.

Determinantul de ordinul 2

Pentru A = , det(A) = ad − bc: produsul diagonalei principale minus produsul diagonalei secundare.

Dacă apare un parametru, scriem determinantul în funcție de el, apoi punem condiția din enunț și rezolvăm ecuația.

  • det = ad − bc

Exemplu cu alte date

Determină m dacă det() = 6.

  1. det = m · 4 − 3 · 2 = 4m − 6.
  2. 4m − 6 = 6, deci 4m = 12.
  3. m = 3.

Inversabilitate · grupa 12

Pentru o matrice pătratică, det A≠0 înseamnă inversabilă: există A−1. Dacă det A=0, matricea este singulară și nu are inversă. Un determinant negativ este la fel de bun ca unul pozitiv pentru inversabilitate.

La sistemul pătratic AX=B, un determinant nenul dă soluție unică și permite Cramer sau X=A−1B. Determinantul zero interzice aceste formule, dar nu spune singur dacă sistemul are nicio soluție sau o infinitate. Matricea și sistemul se clasifică separat.

Exemplu cu alte date

Este A= inversabilă?

  1. A este pătratică de ordin 2, deci calculăm determinantul.
  2. det A=1·1−3·2=−5.
  3. −5≠0: A este inversabilă. Semnul negativ nu împiedică existența inversei.

Inversabilitate · grupa 22

Pentru o matrice pătratică, det A≠0 înseamnă inversabilă: există A−1. Dacă det A=0, matricea este singulară și nu are inversă. Un determinant negativ este la fel de bun ca unul pozitiv pentru inversabilitate.

La sistemul pătratic AX=B, un determinant nenul dă soluție unică și permite Cramer sau X=A−1B. Determinantul zero interzice aceste formule, dar nu spune singur dacă sistemul are nicio soluție sau o infinitate. Matricea și sistemul se clasifică separat.

Exemplu cu alte date

Este A= inversabilă?

  1. A este pătratică de ordin 2, deci calculăm determinantul.
  2. det A=1·1−3·2=−5.
  3. −5≠0: A este inversabilă. Semnul negativ nu împiedică existența inversei.

Alegerea metodei · grupa 12

O soluție dată se verifică prin substituție în toate ecuațiile: nu trebuie găsită din nou. Pentru necunoscute care trebuie aflate, scriem AX=B și calculăm Δ. La Δ≠0 putem folosi Cramer sau inversa; la Δ=0 studiem compatibilitatea, fără împărțire la zero.

În AX=B, inversa se aplică la stânga: X=A−1B. În XA=B, se aplică la dreapta: X=BA−1. La AX+X=B scoatem X la dreapta: (A+I)X=B; verificăm determinantul noii matrice A+I. Nu există împărțire obișnuită la matrice.

Exemplu cu alte date

Se dă (x,y)=(2,3) și sistemul x+y=5, 2x−y=1. Cum verificăm?

  1. Perechea este deja cunoscută. Alegem verificarea, fără să construim determinanții lui Cramer.
  2. În prima ecuație: 2+3=5. În a doua: 2·2−3=1.
  3. Ambele egalități sunt adevărate, deci perechea este soluție.

Alegerea metodei · grupa 22

O soluție dată se verifică prin substituție în toate ecuațiile: nu trebuie găsită din nou. Pentru necunoscute care trebuie aflate, scriem AX=B și calculăm Δ. La Δ≠0 putem folosi Cramer sau inversa; la Δ=0 studiem compatibilitatea, fără împărțire la zero.

În AX=B, inversa se aplică la stânga: X=A−1B. În XA=B, se aplică la dreapta: X=BA−1. La AX+X=B scoatem X la dreapta: (A+I)X=B; verificăm determinantul noii matrice A+I. Nu există împărțire obișnuită la matrice.

Exemplu cu alte date

Se dă (x,y)=(2,3) și sistemul x+y=5, 2x−y=1. Cum verificăm?

  1. Perechea este deja cunoscută. Alegem verificarea, fără să construim determinanții lui Cramer.
  2. În prima ecuație: 2+3=5. În a doua: 2·2−3=1.
  3. Ambele egalități sunt adevărate, deci perechea este soluție.

Puteri și familii de matrice

An înseamnă A înmulțită cu ea însăși de n ori. Calculăm primele puteri, observăm tiparul, apoi îl justificăm prin inducție.

Pentru o familie A(x) cu A(x)A(y) = A(x + y), la produs parametrii se adună, deci A(x)n = A(nx).

  • A3 = A2 · A
  • A(x)A(y) = A(x + y) ⇒ A(x)n = A(nx)

Exemplu cu alte date

Pentru C = , calculează C3.

  1. C2 = C · C = .
  2. C3 = C2 · C = .
  3. Tiparul este Cn = .

Puteri și familii de matrice

An înseamnă A înmulțită cu ea însăși de n ori. Calculăm primele puteri, observăm tiparul, apoi îl justificăm prin inducție.

Pentru o familie A(x) cu A(x)A(y) = A(x + y), la produs parametrii se adună, deci A(x)n = A(nx).

  • A3 = A2 · A
  • A(x)A(y) = A(x + y) ⇒ A(x)n = A(nx)

Exemplu cu alte date

Pentru C = , calculează C3.

  1. C2 = C · C = .
  2. C3 = C2 · C = .
  3. Tiparul este Cn = .

Inversa unei matrice 2×2

Dacă Δ≠0, există A−1 cu A−1A=AA−1=I. Din AX=B înmulțim la stânga cu A−1 și obținem X=A−1B. Nu există o operație obișnuită de «împărțire la matrice». La XA=B am înmulți la dreapta și am obține X=BA−1.

Pentru A=, A−1=(1Δ). Interschimbăm a și d, schimbăm semnele lui b și c, apoi împărțim toate cele patru elemente la Δ. Semnele și factorul 1Δ se păstrează până la final.

În produsul A−1B, fiecare element se obține dintr-o linie și o coloană. Înmulțim elementele corespondente și adunăm produsele. La B coloană obținem soluția sistemului; la B matrice obținem o matrice X. Verificăm produsul AX=B.

La AX+X=B scriem X=IX și scoatem X la dreapta: (A+I)X=B. La X−AX=B folosim (I−A)X=B. Calculăm inversa noii matrice și verificăm ecuația inițială.

  • A−1=(1ad−bc)
  • AX=B ⇒ X=A−1B, det A≠0

Exemplu rezolvat · alte date

2x +1y = 5; 1x +1y = 3

  1. Δ: produsul diagonalei principale 2·1 → 2. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·1=2.
  2. Δ: produsul diagonalei secundare 1·1 → 1. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·1=1. Acest produs se va scădea.
  3. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 → 1. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  4. Δ≠0. Cum izolăm X din AX=B? → X=A−1B. Înmulțim la stânga cu A−1: A−1AX=A−1B. Asociativitatea și A−1A=I dau X=A−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
  5. Interschimbăm diagonala și schimbăm semnele celeilalte diagonale. Ce matrice obținem înainte de împărțirea la Δ? → . Pentru A=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
  6. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 → 1. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  7. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 → −1. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  8. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 → −1. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  9. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 1 → 2. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 1 = 2. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  10. Care este inversa completă? → . A−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
  11. Elementul (1,1): 1·5+(−1)·3 → 2. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 1·5+(−1)·3=2. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
  12. Elementul (2,1): (−1)·5+2·3 → 1. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: (−1)·5+2·3=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
  13. Care este X, după produsul matriceal? → . Rezultatul este (2; 1). Verificăm AX=B, nu XA=B.
  14. Verificarea AX pe poziția (1,1): 2·2+1·1 → 5. Calculăm linia 1 din A ori coloana 1 din X: 2·2+1·1=5, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
  15. Verificarea AX pe poziția (2,1): 1·2+1·1 → 3. Calculăm linia 2 din A ori coloana 1 din X: 1·2+1·1=3, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
  16. Produsul AX coincide cu matricea B? → Da, AX=B. Am verificat toate elementele produsului AX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.

Greșeală frecventă: X=BA−1 pentru AX=B. Matricele nu se pot comuta în general. Factorul A este la stânga, deci inversa trebuie aplicată tot la stânga.

Ecuații cu matrice: izolăm X

Dacă Δ≠0, există A−1 cu A−1A=AA−1=I. Din AX=B înmulțim la stânga cu A−1 și obținem X=A−1B. Nu există o operație obișnuită de «împărțire la matrice». La XA=B am înmulți la dreapta și am obține X=BA−1.

Pentru A=, A−1=(1Δ). Interschimbăm a și d, schimbăm semnele lui b și c, apoi împărțim toate cele patru elemente la Δ. Semnele și factorul 1Δ se păstrează până la final.

În produsul A−1B, fiecare element se obține dintr-o linie și o coloană. Înmulțim elementele corespondente și adunăm produsele. La B coloană obținem soluția sistemului; la B matrice obținem o matrice X. Verificăm produsul AX=B.

La AX+X=B scriem X=IX și scoatem X la dreapta: (A+I)X=B. La X−AX=B folosim (I−A)X=B. Calculăm inversa noii matrice și verificăm ecuația inițială.

  • A−1=(1ad−bc)
  • AX=B ⇒ X=A−1B, det A≠0

Exemplu rezolvat · alte date

2x +1y = 5; 1x +1y = 3

  1. Δ: produsul diagonalei principale 2·1 → 2. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·1=2.
  2. Δ: produsul diagonalei secundare 1·1 → 1. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·1=1. Acest produs se va scădea.
  3. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 → 1. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  4. Δ≠0. Cum izolăm X din AX=B? → X=A−1B. Înmulțim la stânga cu A−1: A−1AX=A−1B. Asociativitatea și A−1A=I dau X=A−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
  5. Interschimbăm diagonala și schimbăm semnele celeilalte diagonale. Ce matrice obținem înainte de împărțirea la Δ? → . Pentru A=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
  6. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 → 1. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  7. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 → −1. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  8. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 → −1. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  9. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 1 → 2. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 1 = 2. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  10. Care este inversa completă? → . A−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
  11. Elementul (1,1): 1·5+(−1)·3 → 2. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 1·5+(−1)·3=2. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
  12. Elementul (2,1): (−1)·5+2·3 → 1. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: (−1)·5+2·3=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
  13. Care este X, după produsul matriceal? → . Rezultatul este (2; 1). Verificăm AX=B, nu XA=B.
  14. Verificarea AX pe poziția (1,1): 2·2+1·1 → 5. Calculăm linia 1 din A ori coloana 1 din X: 2·2+1·1=5, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
  15. Verificarea AX pe poziția (2,1): 1·2+1·1 → 3. Calculăm linia 2 din A ori coloana 1 din X: 1·2+1·1=3, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
  16. Produsul AX coincide cu matricea B? → Da, AX=B. Am verificat toate elementele produsului AX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.

Greșeală frecventă: X=BA−1 pentru AX=B. Matricele nu se pot comuta în general. Factorul A este la stânga, deci inversa trebuie aplicată tot la stânga.

Ecuații cu matrice: izolăm X

Dacă Δ≠0, există A−1 cu A−1A=AA−1=I. Din AX=B înmulțim la stânga cu A−1 și obținem X=A−1B. Nu există o operație obișnuită de «împărțire la matrice». La XA=B am înmulți la dreapta și am obține X=BA−1.

Pentru A=, A−1=(1Δ). Interschimbăm a și d, schimbăm semnele lui b și c, apoi împărțim toate cele patru elemente la Δ. Semnele și factorul 1Δ se păstrează până la final.

În produsul A−1B, fiecare element se obține dintr-o linie și o coloană. Înmulțim elementele corespondente și adunăm produsele. La B coloană obținem soluția sistemului; la B matrice obținem o matrice X. Verificăm produsul AX=B.

La AX+X=B scriem X=IX și scoatem X la dreapta: (A+I)X=B. La X−AX=B folosim (I−A)X=B. Calculăm inversa noii matrice și verificăm ecuația inițială.

  • A−1=(1ad−bc)
  • AX=B ⇒ X=A−1B, det A≠0

Exemplu rezolvat · alte date

2x +1y = 5; 1x +1y = 3

  1. Δ: produsul diagonalei principale 2·1 → 2. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·1=2.
  2. Δ: produsul diagonalei secundare 1·1 → 1. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·1=1. Acest produs se va scădea.
  3. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 → 1. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  4. Δ≠0. Cum izolăm X din AX=B? → X=A−1B. Înmulțim la stânga cu A−1: A−1AX=A−1B. Asociativitatea și A−1A=I dau X=A−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
  5. Interschimbăm diagonala și schimbăm semnele celeilalte diagonale. Ce matrice obținem înainte de împărțirea la Δ? → . Pentru A=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
  6. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 → 1. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  7. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 → −1. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  8. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 → −1. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  9. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 1 → 2. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 1 = 2. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  10. Care este inversa completă? → . A−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
  11. Elementul (1,1): 1·5+(−1)·3 → 2. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 1·5+(−1)·3=2. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
  12. Elementul (2,1): (−1)·5+2·3 → 1. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: (−1)·5+2·3=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
  13. Care este X, după produsul matriceal? → . Rezultatul este (2; 1). Verificăm AX=B, nu XA=B.
  14. Verificarea AX pe poziția (1,1): 2·2+1·1 → 5. Calculăm linia 1 din A ori coloana 1 din X: 2·2+1·1=5, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
  15. Verificarea AX pe poziția (2,1): 1·2+1·1 → 3. Calculăm linia 2 din A ori coloana 1 din X: 1·2+1·1=3, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
  16. Produsul AX coincide cu matricea B? → Da, AX=B. Am verificat toate elementele produsului AX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.

Greșeală frecventă: X=BA−1 pentru AX=B. Matricele nu se pot comuta în general. Factorul A este la stânga, deci inversa trebuie aplicată tot la stânga.

Matricea necunoscută, poziție cu poziție

Dacă Δ≠0, există A−1 cu A−1A=AA−1=I. Din AX=B înmulțim la stânga cu A−1 și obținem X=A−1B. Nu există o operație obișnuită de «împărțire la matrice». La XA=B am înmulți la dreapta și am obține X=BA−1.

Pentru A=, A−1=(1Δ). Interschimbăm a și d, schimbăm semnele lui b și c, apoi împărțim toate cele patru elemente la Δ. Semnele și factorul 1Δ se păstrează până la final.

În produsul A−1B, fiecare element se obține dintr-o linie și o coloană. Înmulțim elementele corespondente și adunăm produsele. La B coloană obținem soluția sistemului; la B matrice obținem o matrice X. Verificăm produsul AX=B.

La AX+X=B scriem X=IX și scoatem X la dreapta: (A+I)X=B. La X−AX=B folosim (I−A)X=B. Calculăm inversa noii matrice și verificăm ecuația inițială.

  • A−1=(1ad−bc)
  • AX=B ⇒ X=A−1B, det A≠0

Exemplu rezolvat · alte date

2x +1y = 5; 1x +1y = 3

  1. Δ: produsul diagonalei principale 2·1 → 2. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·1=2.
  2. Δ: produsul diagonalei secundare 1·1 → 1. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·1=1. Acest produs se va scădea.
  3. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 → 1. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  4. Δ≠0. Cum izolăm X din AX=B? → X=A−1B. Înmulțim la stânga cu A−1: A−1AX=A−1B. Asociativitatea și A−1A=I dau X=A−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
  5. Interschimbăm diagonala și schimbăm semnele celeilalte diagonale. Ce matrice obținem înainte de împărțirea la Δ? → . Pentru A=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
  6. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 → 1. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  7. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 → −1. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  8. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 → −1. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  9. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 1 → 2. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 1 = 2. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  10. Care este inversa completă? → . A−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
  11. Elementul (1,1): 1·5+(−1)·3 → 2. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 1·5+(−1)·3=2. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
  12. Elementul (2,1): (−1)·5+2·3 → 1. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: (−1)·5+2·3=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
  13. Care este X, după produsul matriceal? → . Rezultatul este (2; 1). Verificăm AX=B, nu XA=B.
  14. Verificarea AX pe poziția (1,1): 2·2+1·1 → 5. Calculăm linia 1 din A ori coloana 1 din X: 2·2+1·1=5, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
  15. Verificarea AX pe poziția (2,1): 1·2+1·1 → 3. Calculăm linia 2 din A ori coloana 1 din X: 1·2+1·1=3, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
  16. Produsul AX coincide cu matricea B? → Da, AX=B. Am verificat toate elementele produsului AX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.

Greșeală frecventă: X=BA−1 pentru AX=B. Matricele nu se pot comuta în general. Factorul A este la stânga, deci inversa trebuie aplicată tot la stânga.

Metoda matricei inverse: X=A−1B, element cu element

Dacă Δ≠0, există A−1 cu A−1A=AA−1=I. Din AX=B înmulțim la stânga cu A−1 și obținem X=A−1B. Nu există o operație obișnuită de «împărțire la matrice». La XA=B am înmulți la dreapta și am obține X=BA−1.

Pentru A=, A−1=(1Δ). Interschimbăm a și d, schimbăm semnele lui b și c, apoi împărțim toate cele patru elemente la Δ. Semnele și factorul 1Δ se păstrează până la final.

În produsul A−1B, fiecare element se obține dintr-o linie și o coloană. Înmulțim elementele corespondente și adunăm produsele. La B coloană obținem soluția sistemului; la B matrice obținem o matrice X. Verificăm produsul AX=B.

  • A−1=(1ad−bc)
  • AX=B ⇒ X=A−1B, det A≠0

Exemplu rezolvat · alte date

2x +1y = 5; 1x +1y = 3

  1. Δ: produsul diagonalei principale 2·1 → 2. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·1=2.
  2. Δ: produsul diagonalei secundare 1·1 → 1. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·1=1. Acest produs se va scădea.
  3. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 → 1. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  4. Δ≠0. Cum izolăm X din AX=B? → X=A−1B. Înmulțim la stânga cu A−1: A−1AX=A−1B. Asociativitatea și A−1A=I dau X=A−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
  5. Interschimbăm diagonala și schimbăm semnele celeilalte diagonale. Ce matrice obținem înainte de împărțirea la Δ? → . Pentru A=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
  6. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 → 1. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  7. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 → −1. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  8. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 → −1. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  9. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 1 → 2. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 1 = 2. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
  10. Care este inversa completă? → . A−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
  11. Elementul (1,1): 1·5+(−1)·3 → 2. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 1·5+(−1)·3=2. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
  12. Elementul (2,1): (−1)·5+2·3 → 1. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: (−1)·5+2·3=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
  13. Care este X, după produsul matriceal? → . Rezultatul este (2; 1). Verificăm AX=B, nu XA=B.
  14. Verificarea AX pe poziția (1,1): 2·2+1·1 → 5. Calculăm linia 1 din A ori coloana 1 din X: 2·2+1·1=5, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
  15. Verificarea AX pe poziția (2,1): 1·2+1·1 → 3. Calculăm linia 2 din A ori coloana 1 din X: 1·2+1·1=3, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
  16. Produsul AX coincide cu matricea B? → Da, AX=B. Am verificat toate elementele produsului AX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.

Greșeală frecventă: X=BA−1 pentru AX=B. Matricele nu se pot comuta în general. Factorul A este la stânga, deci inversa trebuie aplicată tot la stânga.

Exerciții rezolvate din lecție (72)

Încearcă singur fiecare exercițiu, apoi deschide rezolvarea ca să te verifici.

  1. Exercițiul 1

    A=. Ce dimensiune are?

    Vezi rezolvarea
    1. Numărăm 2 linii, cu câte 3 elemente: 2×3. Nu este pătratică.

    Răspuns: 2×3

  2. Exercițiul 2

    A=. Putem calcula determinantul acestei matrice?

    Vezi rezolvarea
    1. Are 2 linii și 2 coloane. Existența zerourilor nu interzice determinantul.

    Răspuns: Da, este pătratică de ordin 2

  3. Exercițiul 3

    A=. Care afirmație este corectă?

    Vezi rezolvarea
    1. Pe diagonala principală avem numai 1, în rest numai 0. Identitatea este elementul neutru al produsului.

    Răspuns: A=I3, matricea identitate de ordin 3

  4. Exercițiul 4

    A=. Care afirmație este corectă?

    Vezi rezolvarea
    1. Toate cele patru elemente sunt 0. Matricea este și diagonală, însă nu este identitate.

    Răspuns: A este matricea nulă de ordin 2

  5. Exercițiul 5

    A=. Este diagonală?

    Vezi rezolvarea
    1. Condiția privește elementele din afara diagonalei. Un zero pe diagonală este permis; această matrice nu este identitate.

    Răspuns: Da, toate elementele din afara diagonalei principale sunt 0

  6. Exercițiul 6

    A=. Ce proprietate observăm?

    Vezi rezolvarea
    1. Pozițiile (2,1), (3,1), (3,2) sunt 0. Elementele de deasupra diagonalei pot fi nenule; nu este diagonală.

    Răspuns: Este triunghiulară superior: sub diagonala principală sunt zerouri

  7. Exercițiul 7

    Pentru A = , precizați elementul a23.

    Vezi rezolvarea
    1. Matricea A are 2 linii și 3 coloane, deci A ∈ M2,3(ℝ).
    2. Notația a23 înseamnă elementul de pe linia 2 și coloana 3.
    3. Linia 2 este 4, 5, 6, iar al treilea element al ei este 6.
    4. Răspuns final: a23 = 6.

    Răspuns: 6

  8. Exercițiul 8

    Determinați x și y dacă = . Scrieți răspunsul sub forma x,y.

    Vezi rezolvarea
    1. Două matrice sunt egale dacă au aceeași dimensiune și elementele de pe aceleași poziții sunt egale.
    2. Poziția (1,1) dă x = 1.
    3. Poziția (2,2) dă y = −4.
    4. Răspuns final: x = 1 și y = −4.

    Răspuns: 1,−4

  9. Exercițiul 9

    Determinați x dacă = .

    Vezi rezolvarea
    1. Două matrice sunt egale dacă elementele de pe aceleași poziții sunt egale.
    2. Singura poziție cu necunoscută este (1,1): x + 1 = 4.
    3. Rezultă x = 3.
    4. Celelalte poziții se verifică automat. Răspuns final: x = 3.

    Răspuns: 3

  10. Exercițiul 10

    Calculați A + B, unde A = și B = .

    Vezi rezolvarea
    1. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 1): 1+2=3. Păstrăm semnul operației.
    2. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 2): 2+(−1)=1. Păstrăm semnul operației.
    3. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 1): 3+0=3. Păstrăm semnul operației.
    4. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 2): 4+5=9. Păstrăm semnul operației.
    5. Am calculat A+B pe fiecare poziție. Scalarul nu se aplică doar diagonalei.
    6. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  11. Exercițiul 11

    Calculați A − B, unde A = și B = .

    Vezi rezolvarea
    1. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 1): 1−2=−1. Păstrăm semnul operației.
    2. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 2): 2−(−1)=3. Păstrăm semnul operației.
    3. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 1): 3−0=3. Păstrăm semnul operației.
    4. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 2): 4−5=−1. Păstrăm semnul operației.
    5. Am calculat A−B pe fiecare poziție. Scalarul nu se aplică doar diagonalei.
    6. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  12. Exercițiul 12

    Calculați 3A pentru A = .

    Vezi rezolvarea
    1. Elementul (1,1): 3 · 1 = 3. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    2. Elementul (1,2): 3 · (−2) = −6. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    3. Elementul (2,1): 3 · 0 = 0. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. Elementul (2,2): 3 · 4 = 12. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    5. Fiecare element are propria operație. Matricea 3A este .
    6. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  13. Exercițiul 13

    Calculați A + I2, unde A = .

    Vezi rezolvarea
    1. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 1): 2+1=3. Păstrăm semnul operației.
    2. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 2): 1+0=1. Păstrăm semnul operației.
    3. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 1): (−1)+0=−1. Păstrăm semnul operației.
    4. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 2): 3+1=4. Păstrăm semnul operației.
    5. Am calculat A+B pe fiecare poziție. Scalarul nu se aplică doar diagonalei.
    6. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  14. Exercițiul 14

    Calculați 2A − B, unde A = și B = .

    Vezi rezolvarea
    1. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 1): 2·1−0=2. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    2. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 2): 2·0−1=−1. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    3. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 1): 2·2−1=3. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    4. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 2): 2·1−0=2. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    5. Am calculat 2A−B pe fiecare poziție. Scalarul nu se aplică doar diagonalei.
    6. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  15. Exercițiul 15

    Calculează 2A+B pentru A=, B=.

    Vezi rezolvarea
    1. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 1): 2·1+2=4. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    2. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 2): 2·1+1=3. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    3. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 1): 2·1+0=2. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    4. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 2): 2·2+1=5. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    5. Am calculat 2A+B pe fiecare poziție. Scalarul nu se aplică doar diagonalei.

    Răspuns:

  16. Exercițiul 16

    Calculați AB, unde A = și B = .

    Vezi rezolvarea
    1. Folosim linia 1 a lui A (1; 2) și coloana 1 a lui B (2; 3). Înmulțim perechile și adunăm: 1·2+2·3=8.
    2. Folosim linia 1 a lui A (1; 2) și coloana 2 a lui B (1; 0). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+2·0=1.
    3. Folosim linia 2 a lui A (0; 1) și coloana 1 a lui B (2; 3). Înmulțim perechile și adunăm: 0·2+1·3=3.
    4. Folosim linia 2 a lui A (0; 1) și coloana 2 a lui B (1; 0). Înmulțim perechile și adunăm: 0·1+1·0=0.
    5. Punem fiecare sumă pe poziția ei, fără a schimba ordinea liniilor sau coloanelor. AB=.
    6. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  17. Exercițiul 17

    Calculați BA, unde A = și B = .

    Vezi rezolvarea
    1. Folosim linia 1 a lui A (2; 1) și coloana 1 a lui B (1; 0). Înmulțim perechile și adunăm: 2·1+1·0=2.
    2. Folosim linia 1 a lui A (2; 1) și coloana 2 a lui B (2; 1). Înmulțim perechile și adunăm: 2·2+1·1=5.
    3. Folosim linia 2 a lui A (3; 0) și coloana 1 a lui B (1; 0). Înmulțim perechile și adunăm: 3·1+0·0=3.
    4. Folosim linia 2 a lui A (3; 0) și coloana 2 a lui B (2; 1). Înmulțim perechile și adunăm: 3·2+0·1=6.
    5. Punem fiecare sumă pe poziția ei, fără a schimba ordinea liniilor sau coloanelor. AB=.
    6. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  18. Exercițiul 18

    Calculați A2 pentru A = .

    Vezi rezolvarea
    1. Folosim linia 1 a lui A (1; 1) și coloana 1 a lui B (1; 0). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+1·0=1.
    2. Folosim linia 1 a lui A (1; 1) și coloana 2 a lui B (1; 1). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+1·1=2.
    3. Folosim linia 2 a lui A (0; 1) și coloana 1 a lui B (1; 0). Înmulțim perechile și adunăm: 0·1+1·0=0.
    4. Folosim linia 2 a lui A (0; 1) și coloana 2 a lui B (1; 1). Înmulțim perechile și adunăm: 0·1+1·1=1.
    5. Punem fiecare sumă pe poziția ei, fără a schimba ordinea liniilor sau coloanelor. AB=.
    6. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  19. Exercițiul 19

    Pentru A = , arătați că A2 = 2I2. Scrieți matricea A2.

    Vezi rezolvarea
    1. Folosim linia 1 a lui A (1; 1) și coloana 1 a lui B (1; 1). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+1·1=2.
    2. Folosim linia 1 a lui A (1; 1) și coloana 2 a lui B (1; −1). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+1·(−1)=0.
    3. Folosim linia 2 a lui A (1; −1) și coloana 1 a lui B (1; 1). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+(−1)·1=0.
    4. Folosim linia 2 a lui A (1; −1) și coloana 2 a lui B (1; −1). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+(−1)·(−1)=2.
    5. Punem fiecare sumă pe poziția ei, fără a schimba ordinea liniilor sau coloanelor. AB=.
    6. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  20. Exercițiul 20

    Calculați AB, unde A = și B = .

    Vezi rezolvarea
    1. Folosim linia 1 a lui A (1; 1) și coloana 1 a lui B (1; 2). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+1·2=3.
    2. Folosim linia 1 a lui A (1; 1) și coloana 2 a lui B (0; 1). Înmulțim perechile și adunăm: 1·0+1·1=1.
    3. Folosim linia 2 a lui A (0; 1) și coloana 1 a lui B (1; 2). Înmulțim perechile și adunăm: 0·1+1·2=2.
    4. Folosim linia 2 a lui A (0; 1) și coloana 2 a lui B (0; 1). Înmulțim perechile și adunăm: 0·0+1·1=1.
    5. Punem fiecare sumă pe poziția ei, fără a schimba ordinea liniilor sau coloanelor. AB=.
    6. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  21. Exercițiul 21

    Calculează AB pentru A=, B=.

    Vezi rezolvarea
    1. Folosim linia 1 a lui A (1; 1) și coloana 1 a lui B (2; 0). Înmulțim perechile și adunăm: 1·2+1·0=2.
    2. Folosim linia 1 a lui A (1; 1) și coloana 2 a lui B (1; 1). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+1·1=2.
    3. Folosim linia 2 a lui A (1; 2) și coloana 1 a lui B (2; 0). Înmulțim perechile și adunăm: 1·2+2·0=2.
    4. Folosim linia 2 a lui A (1; 2) și coloana 2 a lui B (1; 1). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+2·1=3.
    5. Punem fiecare sumă pe poziția ei, fără a schimba ordinea liniilor sau coloanelor. AB=.

    Răspuns:

  22. Exercițiul 22

    Calculează det folosind cele două diagonale.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 1·3=3.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 2·1=2. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 3 − 2 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

    Răspuns: 1

  23. Exercițiul 23

    Calculează det folosind cele două diagonale.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·2=4.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·1=1. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 4 − 1 = 3. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

    Răspuns: 3

  24. Exercițiul 24

    Calculează det folosind cele două diagonale.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 3·1=3.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·2=2. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 3 − 2 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

    Răspuns: 1

  25. Exercițiul 25

    Calculează det folosind cele două diagonale.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 1·3=3.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): (−1)·2=−2. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 3 − (−2) = 5. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

    Răspuns: 5

  26. Exercițiul 26

    Calculează det folosind cele două diagonale.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): (−2)·2=−4.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·1=1. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: (−4) − 1 = −5. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

    Răspuns: −5

  27. Exercițiul 27

    Calculează det folosind cele două diagonale.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·1=2.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 3·(−1)=−3. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 2 − (−3) = 5. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

    Răspuns: 5

  28. Exercițiul 28

    Calculează det folosind cele două diagonale.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 0·1=0.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 2·3=6. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 0 − 6 = −6. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

    Răspuns: −6

  29. Exercițiul 29

    Calculează det folosind cele două diagonale.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·(−2)=−4.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 0·1=0. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: (−4) − 0 = −4. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

    Răspuns: −4

  30. Exercițiul 30

    Calculează det folosind cele două diagonale.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 1·4=4.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 2·2=4. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 4 − 4 = 0. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

    Răspuns: 0

  31. Exercițiul 31

    Calculează det folosind cele două diagonale.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 3·2=6.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): (−2)·(−1)=2. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 6 − 2 = 4. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

    Răspuns: 4

  32. Exercițiul 32

    Calculează det folosind cele două diagonale.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): (−1)·3=−3.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): (−2)·1=−2. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: (−3) − (−2) = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

    Răspuns: −1

  33. Exercițiul 33

    Calculează det folosind cele două diagonale.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·2=4.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·4=4. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 4 − 4 = 0. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

    Răspuns: 0

  34. Exercițiul 34

    Calculați det(A), unde A = .

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·4=8.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 3·1=3. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 8 − 3 = 5. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. Rezultatul cerut este 5. Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns: 5

  35. Exercițiul 35

    Determinați m dacă det() = 4.

    Vezi rezolvarea
    1. În m·3, parametrul rămâne literă. Coeficientul său este 3.
    2. Produsul diagonalei secundare: calculăm 1 · 2 și obținem 2. Păstrăm acest rezultat pentru următorul rând.
    3. Scădem produsul diagonalei secundare: det A=3m−2. Îl egalăm cu valoarea cerută 4.
    4. Adunăm 2 în ambele membre; aflăm 3m: calculăm 4 + 2 și obținem 6. Păstrăm acest rezultat pentru următorul rând.
    5. Împărțim la 3; aflăm m: calculăm 6 : 3 și obținem 2. Păstrăm acest rezultat pentru următorul rând.
    6. Rezultatul cerut este 2. Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns: 2

  36. Exercițiul 36

    Calculați det().

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 3·2=6.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·2=2. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 6 − 2 = 4. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. Rezultatul cerut este 4. Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns: 4

  37. Exercițiul 37

    Exercițiul 16 semi-ghidat · Pentru matricea , scrieți determinantul în funcție de m.

    Vezi rezolvarea
    1. Aplicăm det = ad − bc.
    2. det = m·2 − 2·1 = 2m − 2.
    3. O matrice este singulară exact când acest determinant este 0.

    Răspuns: 2m − 2

  38. Exercițiul 38

    Acum determinați m pentru care matricea este singulară.

    Pentru matricea , scrieți determinantul în funcție de m.

    Vezi rezolvarea
    1. Punem 2m − 2 = 0.
    2. 2m = 2, deci m = 1.
    3. Verificare: pentru m = 1 matricea devine , cu liniile identice, deci determinantul este 0.
    4. Răspuns final: m = 1.

    Răspuns: 1

  39. Exercițiul 39

    Calculează det .

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 1·2=2.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·1=1. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.

    Răspuns: 1

  40. Exercițiul 40

    Calculează determinantul și spune dacă A= este inversabilă.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 1·3=3.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 2·1=2. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 3 − 2 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. det A=1. Este nenul, deci A−1 există; semnul determinantului nu contează.

    Răspuns: Inversabilă, det A≠0

  41. Exercițiul 41

    Calculează determinantul și spune dacă A= este inversabilă.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): (−2)·2=−4.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·1=1. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: (−4) − 1 = −5. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. det A=-5. Este nenul, deci A−1 există; semnul determinantului nu contează.

    Răspuns: Inversabilă, det A≠0

  42. Exercițiul 42

    Calculează determinantul și spune dacă A= este inversabilă.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 1·4=4.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 2·2=4. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 4 − 4 = 0. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. det A=0. Este zero, deci A−1 nu există. Aceasta este o concluzie despre matrice, nu despre compatibilitatea unui sistem.

    Răspuns: Singulară, det A=0

  43. Exercițiul 43

    Calculează determinantul și spune dacă A= este inversabilă.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 3·2=6.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): (−2)·(−1)=2. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 6 − 2 = 4. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. det A=4. Este nenul, deci A−1 există; semnul determinantului nu contează.

    Răspuns: Inversabilă, det A≠0

  44. Exercițiul 44

    Calculează determinantul și spune dacă A= este inversabilă.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): (−1)·3=−3.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): (−2)·1=−2. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: (−3) − (−2) = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. det A=-1. Este nenul, deci A−1 există; semnul determinantului nu contează.

    Răspuns: Inversabilă, det A≠0

  45. Exercițiul 45

    Calculează determinantul și spune dacă A= este inversabilă.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·2=4.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·4=4. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 4 − 4 = 0. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. det A=0. Este zero, deci A−1 nu există. Aceasta este o concluzie despre matrice, nu despre compatibilitatea unui sistem.

    Răspuns: Singulară, det A=0

  46. Exercițiul 46

    Ți se dă perechea (1,2). Cum verifici că este soluția unui sistem?

    Vezi rezolvarea
    1. Enunțul cere verificarea unei perechi cunoscute. Substituția în toate ecuațiile este suficientă; un singur rând adevărat nu ajunge.

    Răspuns: O înlocuiesc în fiecare ecuație

  47. Exercițiul 47

    Trebuie să afli X din AX=B, iar det A=−3. Ce metode sunt permise?

    Vezi rezolvarea
    1. −3≠0. Matricea este inversabilă și sistemul pătratic are soluție unică; ambele metode sunt valabile.

    Răspuns: Cramer sau X=A−1B

  48. Exercițiul 48

    În AX=B ai găsit det A=0. Care este următorul lucru de făcut?

    Vezi rezolvarea
    1. Determinantul zero exclude Cramer și inversa. Termenii liberi trebuie analizați; pot exista o infinitate de soluții sau nicio soluție.

    Răspuns: Studiez compatibilitatea ecuațiilor; pe M1 pot compara rangurile

  49. Exercițiul 49

    În XA=B se știe că A este inversabilă. Cum izolezi X?

    Vezi rezolvarea
    1. Înmulțim la dreapta cu A−1: XAA−1=BA−1, deci XI=BA−1. Ordinea este obligatorie.

    Răspuns: X=BA−1

  50. Exercițiul 50

    În AX=B, inversa A−1 este deja dată. Care este calculul direct?

    Vezi rezolvarea
    1. Înmulțim la stânga cu inversa. Nu este necesar să reconstruim inversa deja dată în enunț.

    Răspuns: X=A−1B

  51. Exercițiul 51

    În AX+X=B, ce matrice trebuie studiată înainte de folosirea inversei?

    Vezi rezolvarea
    1. X=IX și distributivitatea dau (A+I)X=B. Inversa necesară este a matricei A+I, dacă determinantul ei este nenul.

    Răspuns: A+I

  52. Exercițiul 52

    Calculați A2, unde A = .

    Vezi rezolvarea
    1. Folosim linia 1 a lui A (2; 0) și coloana 1 a lui B (2; 0). Înmulțim perechile și adunăm: 2·2+0·0=4.
    2. Folosim linia 1 a lui A (2; 0) și coloana 2 a lui B (0; −1). Înmulțim perechile și adunăm: 2·0+0·(−1)=0.
    3. Folosim linia 2 a lui A (0; −1) și coloana 1 a lui B (2; 0). Înmulțim perechile și adunăm: 0·2+(−1)·0=0.
    4. Folosim linia 2 a lui A (0; −1) și coloana 2 a lui B (0; −1). Înmulțim perechile și adunăm: 0·0+(−1)·(−1)=1.
    5. Punem fiecare sumă pe poziția ei, fără a schimba ordinea liniilor sau coloanelor. AB=.
    6. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  53. Exercițiul 53

    Arătați că A2 = I2 pentru A = . Scrieți matricea A2.

    Vezi rezolvarea
    1. Folosim linia 1 a lui A (1; 0) și coloana 1 a lui B (1; 0). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+0·0=1.
    2. Folosim linia 1 a lui A (1; 0) și coloana 2 a lui B (0; −1). Înmulțim perechile și adunăm: 1·0+0·(−1)=0.
    3. Folosim linia 2 a lui A (0; −1) și coloana 1 a lui B (1; 0). Înmulțim perechile și adunăm: 0·1+(−1)·0=0.
    4. Folosim linia 2 a lui A (0; −1) și coloana 2 a lui B (0; −1). Înmulțim perechile și adunăm: 0·0+(−1)·(−1)=1.
    5. Punem fiecare sumă pe poziția ei, fără a schimba ordinea liniilor sau coloanelor. AB=.
    6. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  54. Exercițiul 54

    Pentru M(x) = , calculați M(2) + M(−2).

    Vezi rezolvarea
    1. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 1): 1+1=2. Păstrăm semnul operației.
    2. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 2): 0+0=0. Păstrăm semnul operației.
    3. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 1): 2+(−2)=0. Păstrăm semnul operației.
    4. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 2): 1+1=2. Păstrăm semnul operației.
    5. Am calculat A+B pe fiecare poziție. Scalarul nu se aplică doar diagonalei.
    6. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  55. Exercițiul 55

    Pentru M(x) = , arătați că M(x)M(y) = M(x + y). Scrieți elementul de pe linia 2, coloana 1 al produsului.

    Vezi rezolvarea
    1. Calculăm produsul linie cu coloană.
    2. Elementul (2,1): x·1 + 1·y = x + y.
    3. Celelalte elemente rămân 1, 0 și 1, deci produsul este .
    4. Aceasta este chiar matricea M(x + y), ceea ce demonstrează identitatea.

    Răspuns: x+y

  56. Exercițiul 56

    Calculează A2 pentru A=.

    Vezi rezolvarea
    1. Folosim linia 1 a lui A (1; 1) și coloana 1 a lui B (1; 1). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+1·1=2.
    2. Folosim linia 1 a lui A (1; 1) și coloana 2 a lui B (1; 2). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+1·2=3.
    3. Folosim linia 2 a lui A (1; 2) și coloana 1 a lui B (1; 1). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+2·1=3.
    4. Folosim linia 2 a lui A (1; 2) și coloana 2 a lui B (1; 2). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+2·2=5.
    5. Punem fiecare sumă pe poziția ei, fără a schimba ordinea liniilor sau coloanelor. AB=.

    Răspuns:

  57. Exercițiul 57

    Calculează A2 pentru A=.

    Vezi rezolvarea
    1. Folosim linia 1 a lui A (1; 2) și coloana 1 a lui B (1; 1). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+2·1=3.
    2. Folosim linia 1 a lui A (1; 2) și coloana 2 a lui B (2; 2). Înmulțim perechile și adunăm: 1·2+2·2=6.
    3. Folosim linia 2 a lui A (1; 2) și coloana 1 a lui B (1; 1). Înmulțim perechile și adunăm: 1·1+2·1=3.
    4. Folosim linia 2 a lui A (1; 2) și coloana 2 a lui B (2; 2). Înmulțim perechile și adunăm: 1·2+2·2=6.
    5. Punem fiecare sumă pe poziția ei, fără a schimba ordinea liniilor sau coloanelor. AB=.

    Răspuns:

  58. Exercițiul 58

    Calculați inversa matricei A = .

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 3·1=3.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·2=2. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 3 − 2 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. Înmulțim la stânga cu A−1: A−1AX=A−1B. Asociativitatea și A−1A=I dau X=A−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
    5. Pentru A=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
    6. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    7. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    8. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−2) : 1 = −2. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    9. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 3 : 1 = 3. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    10. A−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
    11. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 1·1+(−1)·0=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    12. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: 1·0+(−1)·1=−1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    13. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: (−2)·1+3·0=−2. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    14. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: (−2)·0+3·1=3. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    15. Rezultatul este . Verificăm AX=B, nu XA=B.
    16. Calculăm linia 1 din A ori coloana 1 din X: 3·1+1·(−2)=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    17. Calculăm linia 1 din A ori coloana 2 din X: 3·(−1)+1·3=0, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    18. Calculăm linia 2 din A ori coloana 1 din X: 2·1+1·(−2)=0, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    19. Calculăm linia 2 din A ori coloana 2 din X: 2·(−1)+1·3=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    20. Am verificat toate elementele produsului AX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.
    21. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  59. Exercițiul 59

    Determinați valorile lui m pentru care A = nu este inversabilă. Scrieți valorile separate prin virgulă.

    Vezi rezolvarea
    1. O matrice nu este inversabilă dacă determinantul ei este 0.
    2. det(A) = m·m − 1·1 = m2 − 1.
    3. Punem m2 − 1 = 0, deci m2 = 1.
    4. Rezultă m = −1 sau m = 1. Răspuns final: m ∈ {−1, 1}.

    Răspuns: −1,1

  60. Exercițiul 60

    Pentru A=, rezolvă ecuația X−AX=I2.

    Vezi rezolvarea
    1. Matricea identitate este elementul neutru al produsului: IX=X. Astfel putem scoate un factor comun matriceal.
    2. Distribuim produsul păstrând ordinea. X este la dreapta ambilor factori; nu îl mutăm la stânga.
    3. Adunăm sau scădem elementele de pe aceeași poziție; I are 1 pe diagonală și 0 în afara ei.
    4. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): (−1)·0=0.
    5. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): (−1)·(−1)=1. Acest produs se va scădea.
    6. Δ, principală minus secundară: 0 − 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    7. Înmulțim la stânga cu C−1: C−1CX=C−1B. Asociativitatea și C−1C=I dau X=C−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
    8. Pentru C=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
    9. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 0 : (−1) = 0. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    10. Aflăm elementul (1,2) al inversei: 1 : (−1) = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    11. Aflăm elementul (2,1) al inversei: 1 : (−1) = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    12. Aflăm elementul (2,2) al inversei: (−1) : (−1) = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    13. C−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
    14. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 0·1+(−1)·0=0. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    15. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: 0·0+(−1)·1=−1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    16. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: (−1)·1+1·0=−1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    17. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: (−1)·0+1·1=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    18. Rezultatul este . Verificăm CX=B, nu XA=B.
    19. Calculăm linia 1 din C ori coloana 1 din X: (−1)·0+(−1)·(−1)=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    20. Calculăm linia 1 din C ori coloana 2 din X: (−1)·(−1)+(−1)·1=0, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    21. Calculăm linia 2 din C ori coloana 1 din X: (−1)·0+0·(−1)=0, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    22. Calculăm linia 2 din C ori coloana 2 din X: (−1)·(−1)+0·1=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    23. Am verificat toate elementele produsului CX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.
    24. Rezultatul cerut este X=(I2−A)−1=. Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns: X=(I2−A)−1=

  61. Exercițiul 61

    Exercițiul 19 semi-ghidat · Din X + = , cum izolăm X?

    X+=. Scădem matricea cunoscută pe fiecare poziție.

    Vezi rezolvarea
    1. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 1): (−1)·1+3=2. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    2. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 2): (−1)·2+5=3. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    3. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 1): (−1)·0+2=2. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    4. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 2): (−1)·1+4=3. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    5. Am calculat -1A+B pe fiecare poziție. Scalarul nu se aplică doar diagonalei.
    6. Rezultatul cerut este X = − . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns: X = −

  62. Exercițiul 62

    Acum calculați matricea X.

    X+=. Scădem matricea cunoscută pe fiecare poziție.

    Vezi rezolvarea
    1. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 1): (−1)·1+3=2. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    2. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 1, coloana 2): (−1)·2+5=3. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    3. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 1): (−1)·0+2=2. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    4. Luăm elementele de pe aceeași poziție (linia 2, coloana 2): (−1)·1+4=3. Scalarul înmulțește fiecare element din A înaintea adunării sau scăderii.
    5. Am calculat -1A+B pe fiecare poziție. Scalarul nu se aplică doar diagonalei.
    6. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  63. Exercițiul 63

    Determinați X dacă 2X = .

    Vezi rezolvarea
    1. Elementul (1,1): 4 : 2 = 2. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    2. Elementul (1,2): (−2) : 2 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    3. Elementul (2,1): 6 : 2 = 3. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. Elementul (2,2): 8 : 2 = 4. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    5. Fiecare element are propria operație. Matricea A2 este .
    6. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  64. Exercițiul 64

    Determinați X din AX = B, unde A = și B = .

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 1·1=1.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 0·1=0. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 1 − 0 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. Înmulțim la stânga cu A−1: A−1AX=A−1B. Asociativitatea și A−1A=I dau X=A−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
    5. Pentru A=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
    6. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    7. Aflăm elementul (1,2) al inversei: 0 : 1 = 0. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    8. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    9. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    10. A−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
    11. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 1·2+0·3=2. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    12. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: 1·3+0·5=3. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    13. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: (−1)·2+1·3=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    14. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: (−1)·3+1·5=2. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    15. Rezultatul este . Verificăm AX=B, nu XA=B.
    16. Calculăm linia 1 din A ori coloana 1 din X: 1·2+0·1=2, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    17. Calculăm linia 1 din A ori coloana 2 din X: 1·3+0·2=3, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    18. Calculăm linia 2 din A ori coloana 1 din X: 1·2+1·1=3, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    19. Calculăm linia 2 din A ori coloana 2 din X: 1·3+1·2=5, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    20. Am verificat toate elementele produsului AX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.
    21. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  65. Exercițiul 65

    Rezolvă AX=B pentru A=, B=.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·1=2.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·1=1. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. Înmulțim la stânga cu A−1: A−1AX=A−1B. Asociativitatea și A−1A=I dau X=A−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
    5. Pentru A=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
    6. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    7. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    8. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    9. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 1 = 2. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    10. A−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
    11. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 1·2+(−1)·0=2. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    12. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: 1·1+(−1)·1=0. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    13. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: (−1)·2+2·0=−2. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    14. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: (−1)·1+2·1=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    15. Rezultatul este . Verificăm AX=B, nu XA=B.
    16. Calculăm linia 1 din A ori coloana 1 din X: 2·2+1·(−2)=2, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    17. Calculăm linia 1 din A ori coloana 2 din X: 2·0+1·1=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    18. Calculăm linia 2 din A ori coloana 1 din X: 1·2+1·(−2)=0, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    19. Calculăm linia 2 din A ori coloana 2 din X: 1·0+1·1=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    20. Am verificat toate elementele produsului AX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.

    Răspuns: Da, AX=B

  66. Exercițiul 66

    Rezolvă AX=B pentru A=, B=.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·1=2.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·1=1. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. Înmulțim la stânga cu A−1: A−1AX=A−1B. Asociativitatea și A−1A=I dau X=A−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
    5. Pentru A=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
    6. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    7. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    8. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    9. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 1 = 2. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    10. A−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
    11. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 1·3+(−1)·0=3. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    12. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: 1·1+(−1)·1=0. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    13. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: (−1)·3+2·0=−3. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    14. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: (−1)·1+2·1=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    15. Rezultatul este . Verificăm AX=B, nu XA=B.
    16. Calculăm linia 1 din A ori coloana 1 din X: 2·3+1·(−3)=3, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    17. Calculăm linia 1 din A ori coloana 2 din X: 2·0+1·1=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    18. Calculăm linia 2 din A ori coloana 1 din X: 1·3+1·(−3)=0, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    19. Calculăm linia 2 din A ori coloana 2 din X: 1·0+1·1=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    20. Am verificat toate elementele produsului AX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.

    Răspuns: Da, AX=B

  67. Exercițiul 67

    Pasul 4: scrieți matricea X.

    A=, B=. Rezolvăm AX=B prin X=A−1B și verificăm fiecare element.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 1·1=1.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 0·2=0. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 1 − 0 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. Înmulțim la stânga cu A−1: A−1AX=A−1B. Asociativitatea și A−1A=I dau X=A−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
    5. Pentru A=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
    6. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    7. Aflăm elementul (1,2) al inversei: 0 : 1 = 0. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    8. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−2) : 1 = −2. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    9. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    10. A−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
    11. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 1·3+0·7=3. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    12. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: 1·1+0·3=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    13. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: (−2)·3+1·7=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    14. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: (−2)·1+1·3=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    15. Rezultatul este . Verificăm AX=B, nu XA=B.
    16. Calculăm linia 1 din A ori coloana 1 din X: 1·3+0·1=3, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    17. Calculăm linia 1 din A ori coloana 2 din X: 1·1+0·1=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    18. Calculăm linia 2 din A ori coloana 1 din X: 2·3+1·1=7, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    19. Calculăm linia 2 din A ori coloana 2 din X: 2·1+1·1=3, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    20. Am verificat toate elementele produsului AX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.
    21. Rezultatul cerut este . Am păstrat ordinea produselor și am calculat fiecare element separat.

    Răspuns:

  68. Exercițiul 68

    Rezolvă AX=B pentru A=, B=.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·1=2.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·1=1. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. Înmulțim la stânga cu A−1: A−1AX=A−1B. Asociativitatea și A−1A=I dau X=A−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
    5. Pentru A=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
    6. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    7. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    8. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    9. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 1 = 2. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    10. A−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
    11. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 1·2+(−1)·0=2. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    12. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: 1·1+(−1)·1=0. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    13. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: (−1)·2+2·0=−2. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    14. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: (−1)·1+2·1=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    15. Rezultatul este . Verificăm AX=B, nu XA=B.
    16. Calculăm linia 1 din A ori coloana 1 din X: 2·2+1·(−2)=2, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    17. Calculăm linia 1 din A ori coloana 2 din X: 2·0+1·1=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    18. Calculăm linia 2 din A ori coloana 1 din X: 1·2+1·(−2)=0, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    19. Calculăm linia 2 din A ori coloana 2 din X: 1·0+1·1=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    20. Am verificat toate elementele produsului AX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.

    Răspuns: Da, AX=B

  69. Exercițiul 69

    Rezolvă AX=B pentru A=, B=.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·1=2.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·1=1. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. Înmulțim la stânga cu A−1: A−1AX=A−1B. Asociativitatea și A−1A=I dau X=A−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
    5. Pentru A=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
    6. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    7. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    8. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    9. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 1 = 2. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    10. A−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
    11. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 1·3+(−1)·0=3. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    12. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: 1·1+(−1)·1=0. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    13. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: (−1)·3+2·0=−3. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    14. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: (−1)·1+2·1=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    15. Rezultatul este . Verificăm AX=B, nu XA=B.
    16. Calculăm linia 1 din A ori coloana 1 din X: 2·3+1·(−3)=3, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    17. Calculăm linia 1 din A ori coloana 2 din X: 2·0+1·1=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    18. Calculăm linia 2 din A ori coloana 1 din X: 1·3+1·(−3)=0, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    19. Calculăm linia 2 din A ori coloana 2 din X: 1·0+1·1=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    20. Am verificat toate elementele produsului AX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.

    Răspuns: Da, AX=B

  70. Exercițiul 70

    Problemă completă · a) Calculează det A; b) află A−1; c) rezolvă AX=B și verifică, pentru A=, B=.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·1=2.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 1·1=1. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 2 − 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. Înmulțim la stânga cu A−1: A−1AX=A−1B. Asociativitatea și A−1A=I dau X=A−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
    5. Pentru A=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
    6. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    7. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    8. Aflăm elementul (2,1) al inversei: (−1) : 1 = −1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    9. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 1 = 2. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    10. A−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
    11. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 1·3+(−1)·1=2. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    12. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: 1·2+(−1)·2=0. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    13. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: (−1)·3+2·1=−1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    14. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: (−1)·2+2·2=2. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    15. Rezultatul este . Verificăm AX=B, nu XA=B.
    16. Calculăm linia 1 din A ori coloana 1 din X: 2·2+1·(−1)=3, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    17. Calculăm linia 1 din A ori coloana 2 din X: 2·0+1·2=2, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    18. Calculăm linia 2 din A ori coloana 1 din X: 1·2+1·(−1)=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    19. Calculăm linia 2 din A ori coloana 2 din X: 1·0+1·2=2, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    20. Am verificat toate elementele produsului AX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.
    21. Redactare pentru Bac: a) det A=1≠0, deci A este inversabilă. b) A−1=, prin formula de ordin 2. c) X=A−1B=. Produsul AX=B verifică fiecare element, prin calculele de mai sus.

    Răspuns: Da, AX=B

  71. Exercițiul 71

    Problemă completă · a) Calculează det A; b) află A−1; c) rezolvă AX=B și verifică, pentru A=, B=.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 1·1=1.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 2·0=0. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 1 − 0 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. Înmulțim la stânga cu A−1: A−1AX=A−1B. Asociativitatea și A−1A=I dau X=A−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
    5. Pentru A=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
    6. Aflăm elementul (1,1) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    7. Aflăm elementul (1,2) al inversei: (−2) : 1 = −2. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    8. Aflăm elementul (2,1) al inversei: 0 : 1 = 0. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    9. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 1 : 1 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    10. A−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
    11. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 1·4+(−2)·1=2. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    12. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: 1·2+(−2)·3=−4. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    13. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 0·4+1·1=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    14. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: 0·2+1·3=3. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    15. Rezultatul este . Verificăm AX=B, nu XA=B.
    16. Calculăm linia 1 din A ori coloana 1 din X: 1·2+2·1=4, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    17. Calculăm linia 1 din A ori coloana 2 din X: 1·(−4)+2·3=2, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    18. Calculăm linia 2 din A ori coloana 1 din X: 0·2+1·1=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    19. Calculăm linia 2 din A ori coloana 2 din X: 0·(−4)+1·3=3, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    20. Am verificat toate elementele produsului AX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.
    21. Redactare pentru Bac: a) det A=1≠0, deci A este inversabilă. b) A−1=, prin formula de ordin 2. c) X=A−1B=. Produsul AX=B verifică fiecare element, prin calculele de mai sus.

    Răspuns: Da, AX=B

  72. Exercițiul 72

    Problemă completă · a) Calculează det A; b) află A−1; c) rezolvă AX=B și verifică, pentru A=, B=.

    Vezi rezolvarea
    1. Diagonala principală unește pozițiile (1,1) și (2,2): 2·1=2.
    2. Diagonala secundară unește pozițiile (1,2) și (2,1): 0·1=0. Acest produs se va scădea.
    3. Δ, principală minus secundară: 2 − 0 = 2. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    4. Înmulțim la stânga cu A−1: A−1AX=A−1B. Asociativitatea și A−1A=I dau X=A−1B. Ordinea factorilor se păstrează.
    5. Pentru A=, inversa este (1Δ). Nu schimbăm semnul elementelor de pe diagonala principală.
    6. elementul (1,1) al inversei=12. Împărțim determinantul necunoscutei la determinantul sistemului. Nu inversăm raportul și nu rotunjim.
    7. Aflăm elementul (1,2) al inversei: 0 : 2 = 0. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    8. elementul (2,1) al inversei=-12. Împărțim determinantul necunoscutei la determinantul sistemului. Nu inversăm raportul și nu rotunjim.
    9. Aflăm elementul (2,2) al inversei: 2 : 2 = 1. Lucrăm numai această operație; păstrăm semnele și fracția exactă.
    10. A−1=. Aplicăm factorul 1Δ tuturor celor patru elemente.
    11. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: 12·5+0·1=52. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    12. Linia 1 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: 12·2+0·4=1. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    13. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 1 a lui B: (−12)·5+1·1=−32. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    14. Linia 2 a inversei se întâlnește cu coloana 2 a lui B: (−12)·2+1·4=3. Nu înmulțim elemente de pe aceeași poziție.
    15. Rezultatul este . Verificăm AX=B, nu XA=B.
    16. Calculăm linia 1 din A ori coloana 1 din X: 2·52+0·(−32)=5, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    17. Calculăm linia 1 din A ori coloana 2 din X: 2·1+0·3=2, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    18. Calculăm linia 2 din A ori coloana 1 din X: 1·52+1·(−32)=1, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    19. Calculăm linia 2 din A ori coloana 2 din X: 1·1+1·3=4, exact elementul lui B pe aceeași poziție.
    20. Am verificat toate elementele produsului AX. Rezultatul respectă ecuația matriceală inițială.
    21. Redactare pentru Bac: a) det A=2≠0, deci A este inversabilă. b) A−1=, prin formula de ordin 2. c) X=A−1B=. Produsul AX=B verifică fiecare element, prin calculele de mai sus.

    Răspuns: Da, AX=B

Fișa integrală · nucleu comun și profil Pedagogic (27)

  1. 1. Citirea matricei

    Pentru A = , precizați elementul a23.

    Vezi răspunsul

    a23 = 6 (linia 2, coloana 3)

  2. 2. Egalitate

    Determinați x și y dacă = . Scrieți răspunsul sub forma x,y.

    Vezi răspunsul

    1,−4

  3. 3. Adunare

    Calculați A + B, unde A = și B = .

    Vezi răspunsul

  4. 4. Scădere

    Calculați A − B, unde A = și B = .

    Vezi răspunsul

  5. 5. Înmulțire cu scalar

    Calculați 3A pentru A = .

    Vezi răspunsul

  6. 6. Matricea unitate

    Calculați A + I2, unde A = .

    Vezi răspunsul

  7. 7. Produs

    Calculați AB, unde A = și B = .

    Vezi răspunsul

    AB =

  8. 8. Produs necomutativ

    Calculați BA, unde A = și B = .

    Vezi răspunsul

    BA = (diferit de AB)

  9. 9. Putere

    Calculați A2 pentru A = .

    Vezi răspunsul

    A2 =

  10. 10. Determinant

    Calculați det(A), unde A = .

    Vezi răspunsul

    det(A) = 2 · 4 − 3 · 1 = 5

  11. 11. Determinant cu parametru

    Determinați m dacă det() = 4.

    Vezi răspunsul

    3m − 2 = 4, deci m = 2.

  12. 12. Mixt

    Pentru A = , arătați că A2 = 2I2. Scrieți matricea A2.

    Vezi răspunsul

    A2 = = 2I2

  13. 13. Combinație liniară

    Calculați 2A − B, unde A = și B = .

    Vezi răspunsul

    2A − B = − =

  14. 14. Egalitate

    Determinați x dacă = .

    Vezi răspunsul

    x + 1 = 4, deci x = 3.

  15. 15. Determinant

    Calculați det().

    Vezi răspunsul

    3 · 2 − 1 · 2 = 4

  16. 16. Matrice singulară

    Determinați m pentru care matricea este singulară.

    Vezi răspunsul

    Singulară înseamnă determinant nul: 2m − 2 = 0, deci m = 1.

  17. 17. Putere

    Calculați A2, unde A = .

    Vezi răspunsul

    A2 =

  18. 18. Putere

    Arătați că A2 = I2 pentru A = . Scrieți matricea A2.

    Vezi răspunsul

    A2 = = I2

  19. 19. Ecuație cu adunare

    Determinați X dacă X + = .

    Vezi răspunsul

    X = − =

  20. 20. Ecuație cu scalar

    Determinați X dacă 2X = .

    Vezi răspunsul

    X =

  21. 21. Produs

    Calculați AB, unde A = și B = .

    Vezi răspunsul

    AB =

  22. 22. Familie de matrice

    Pentru M(x) = , calculați M(2) + M(−2).

    Vezi răspunsul

    M(2) + M(−2) =

  23. 23. Identitate

    Pentru M(x) = , arătați că M(x)M(y) = M(x + y). Scrieți elementul de pe linia 2, coloana 1 al produsului.

    Vezi răspunsul

    M(x)M(y) = = M(x + y); elementul este x + y.

  24. 24. Ecuație matricială

    Determinați X dacă ·X = .

    Vezi răspunsul

    X = · =

  25. 61. Inversă

    Calculați inversa matricei A = .

    Vezi răspunsul

    det(A) = 1, deci A−1 = .

  26. 62. Ecuație matricială

    Determinați X din AX = B, unde A = și B = .

    Vezi răspunsul

    X = A−1B = · =

  27. 63. Inversabilitate

    Determinați valorile lui m pentru care A = nu este inversabilă. Scrieți valorile separate prin virgulă.

    Vezi răspunsul

    m2 − 1 = 0: 1, −1

Feedback beta

Ce ai găsit?

Reținem singuri pagina pe care ești acum.