Citește regula și exemplul acestei părți, apoi aplică-le în exerciții. Poți reveni oricând la aceeași explicație.
Coordonatele unui punct
Un punct din plan se scrie A(x, y). Primul număr, x, se numește abscisă și arată cât mergem la stânga sau la dreapta față de O. Al doilea, y, se numește ordonată și arată cât urcăm sau coborâm.
Un punct de pe axa Ox are ordonata 0, pentru că nu urcă și nu coboară. Un punct de pe axa Oy are abscisa 0, pentru că nu se mută nici la stânga, nici la dreapta.
🌍 În viața reală
Pe o hartă cu pătrățele, ca la jocul Vaporașe, „B4” spune coloana și rândul. Coordonatele A(x, y) fac același lucru: primul număr arată deplasarea pe orizontală, al doilea pe verticală.
🧮 De ținut minte
A(x, y): x = abscisa, y = ordonata
pe Ox: y = 0
pe Oy: x = 0
✏️Exemplu cu alte date
Pentru punctul P(−4, 0), care sunt abscisa și ordonata și pe ce axă se află?
1Primul număr este abscisa: x = −4.
2Al doilea număr este ordonata: y = 0.
3Ordonata este 0, deci P se află pe axa Ox.
📖Deschide toată lecțiaÎnchide lecția completăTeorie, exemple și exerciții rezolvate · pentru recapitulare⌄
Toată lecția pe o pagină
Coordonate și vectori de la zero: teorie, exemple și exerciții rezolvate
Înveți câte o regulă, urmărești un exemplu cu alte date, apoi construiești rezolvarea a câteva exerciții, rând cu rând. Teoria fiecărei părți rămâne disponibilă la exercițiu.
Coordonatele unui punct
Un punct din plan se scrie A(x, y). Primul număr, x, se numește abscisă și arată cât mergem la stânga sau la dreapta față de O. Al doilea, y, se numește ordonată și arată cât urcăm sau coborâm.
Un punct de pe axa Ox are ordonata 0, pentru că nu urcă și nu coboară. Un punct de pe axa Oy are abscisa 0, pentru că nu se mută nici la stânga, nici la dreapta.
A(x, y): x = abscisa, y = ordonata
pe Ox: y = 0
pe Oy: x = 0
Exemplu cu alte date
Pentru punctul P(−4, 0), care sunt abscisa și ordonata și pe ce axă se află?
Primul număr este abscisa: x = −4.
Al doilea număr este ordonata: y = 0.
Ordonata este 0, deci P se află pe axa Ox.
Cadranele: citim semnele
Axele împart planul în patru cadrane. Cadranul în care se află un punct depinde doar de semnele coordonatelor lui.
Cadranul I are x > 0 și y > 0, cadranul II are x < 0 și y > 0, cadranul III are ambele negative, iar cadranul IV are x > 0 și y < 0. Un punct de pe o axă nu este în niciun cadran.
I: (+, +)
II: (−, +)
III: (−, −)
IV: (+, −)
Exemplu cu alte date
În ce cadran se află punctul Q(3, −2)?
Abscisa 3 este pozitivă.
Ordonata −2 este negativă.
Semnele (+, −) corespund cadranului IV.
Vectorul AB: final minus inițial
Vectorul AB descrie drumul de la punctul A la punctul B. Calculăm cât ne deplasăm pe orizontală și cât pe verticală, scăzând coordonatele punctului de plecare din cele ale punctului de sosire.
Scriem punctele A(x1, y1) și B(x2, y2). Regula se citește «final minus inițial»: pentru AB, punctul final este B. Vectorul BA merge în sens invers, deci are coordonatele cu semn schimbat.
A(x1, y1), B(x2, y2)
AB = (x2−x1, y2−y1)
BA = −AB
Exemplu cu alte date
Pentru A(2, 1) și B(5, 7), calculează vectorul AB.
Prima coordonată: 5 − 2 = 3.
A doua coordonată: 7 − 1 = 6.
AB = (3, 6); vectorul BA ar fi (−3, −6).
Operații cu vectori
Doi vectori se adună adunând coordonatele de pe aceeași poziție: primele între ele, a doua între ele. La scădere procedăm la fel, scăzând pe poziții.
Înmulțirea cu un număr k înmulțește fiecare coordonată cu k. Dacă v = k·u, cu k ≠ 0, vectorii sunt paraleli: au același sens când k > 0 și sensuri opuse când k < 0. Regula triunghiului spune că AB + BC = AC.
u + v = (u1 + v1, u2 + v2)
k·u = (k·u1, k·u2)
AB + BC = AC
Exemplu cu alte date
Pentru u = (1, 3) și v = (2, −5), calculează u + v, 2u și u − v.
u + v = (1 + 2, 3 + (−5)) = (3, −2).
2u = (2·1, 2·3) = (2, 6).
u − v = (1 − 2, 3 − (−5)) = (−1, 8).
Exerciții rezolvate din lecție (14)
Încearcă singur fiecare exercițiu, apoi deschide rezolvarea ca să te verifici.
Exercițiul 1
Punctul A(3, 2) are abscisa egală cu:
Vezi rezolvarea
Un punct se scrie A(x, y).
Primul număr este abscisa x.
Pentru A(3, 2), abscisa este 3.
Răspuns: 3
Exercițiul 2
Punctul B(−1, 4) are ordonata egală cu:
Vezi rezolvarea
În B(x, y), al doilea număr este ordonata y.
Aici y = 4.
Răspuns: 4
Exercițiul 3
Pe ce axă se află punctul C(5, 0)?
Vezi rezolvarea
Coordonatele sunt C(5, 0).
Ordonata este 0.
Prin urmare C se află pe axa Ox.
Răspuns: Axa Ox
Exercițiul 4
Pe ce axă se află punctul D(0, −3)?
Vezi rezolvarea
Abscisa punctului D este 0.
Toate punctele cu x = 0 se află pe axa Oy.
Răspuns: Axa Oy
Exercițiul 5
În ce cadran se află punctul E(2, 5)?
Vezi rezolvarea
În cadranul I avem x > 0 și y > 0.
Pentru E, 2 > 0 și 5 > 0.
Răspuns: Cadranul I
Exercițiul 6
În ce cadran se află punctul F(−2, 5)?
Vezi rezolvarea
Cadranul II conține punctele cu x < 0 și y > 0.
F(−2, 5) verifică aceste semne.
Răspuns: Cadranul II
Exercițiul 7
Pentru A(1, 2) și B(4, 6), vectorul AB este:
Vezi rezolvarea
AB = (xB − xA, yB − yA).
AB = (4 − 1, 6 − 2).
Rezultă AB = (3, 4).
Răspuns: (3, 4)
Exercițiul 8
Pentru aceleași puncte A(1, 2) și B(4, 6), vectorul BA este:
Vezi rezolvarea
BA = (xA − xB, yA − yB).
BA = (1 − 4, 2 − 6) = (−3, −4).
Control: BA = −AB.
Răspuns: (−3, −4)
Exercițiul 9
Completează regula triunghiului: AB + BC = ...
Vezi rezolvarea
Primul vector pleacă din A și ajunge în B.
Al doilea continuă din B în C.
Traseul direct de la A la C este vectorul AC.
Răspuns: AC
Exercițiul 10
Dacă u = (2, −1) și v = (3, 4), atunci u + v este:
Vezi rezolvarea
u + v = (2 + 3, −1 + 4).
Obținem (5, 3).
Răspuns: (5, 3)
Exercițiul 11
Dacă u = (4, 2), atunci −2u este:
Vezi rezolvarea
−2u = (−2 · 4, −2 · 2).
Rezultă (−8, −4).
Răspuns: (−8, −4)
Exercițiul 12
Dacă v = 3u, atunci vectorii u și v sunt:
Vezi rezolvarea
Un multiplu scalar nenul păstrează direcția.
Coeficientul 3 este pozitiv, deci păstrează și sensul.
Modulul lui v este de 3 ori modulul lui u.
Răspuns: Paraleli și de același sens
Exercițiul 13
Pentru A(−2, 3) și B(5, 1), calculează prima coordonată a vectorului AB.
Vezi rezolvarea
Prima coordonată este 5 − (−2).
Scăderea unui număr negativ devine adunare.
5 + 2 = 7.
Răspuns: 7
Exercițiul 14
Dacă u = (−3, 5) și v = (2, −1), calculează a doua coordonată a lui u − v.
Vezi rezolvarea
u − v = (−3 − 2, 5 − (−1)).
A doua coordonată este 5 + 1 = 6.
Răspuns: 6
Fișă progresivă · geometrie analitică (14)
1. Pornim de la zero
Punctul A(3, 2) are abscisa egală cu:
Vezi răspunsul
3
2. Pornim de la zero
Punctul B(−1, 4) are ordonata egală cu:
Vezi răspunsul
4
3. Pornim de la zero
Pe ce axă se află punctul C(5, 0)?
Vezi răspunsul
Pe axa Ox.
4. Pornim de la zero
Pe ce axă se află punctul D(0, −3)?
Vezi răspunsul
Pe axa Oy.
5. Exersăm cu ajutor
În ce cadran se află punctul E(2, 5)?
Vezi răspunsul
În cadranul I.
6. Exersăm cu ajutor
În ce cadran se află punctul F(−2, 5)?
Vezi răspunsul
În cadranul al II-lea.
7. Exersăm cu ajutor
Pentru A(1, 2) și B(4, 6), vectorul AB este:
Vezi răspunsul
AB = (3, 4)
8. Exersăm cu ajutor
Pentru aceleași puncte A(1, 2) și B(4, 6), vectorul BA este:
Vezi răspunsul
BA = (−3, −4)
9. Exersăm cu ajutor
Completează regula triunghiului: AB + BC = ...
Vezi răspunsul
AC
10. Exersăm cu ajutor
Dacă u = (2, −1) și v = (3, 4), atunci u + v este:
Vezi răspunsul
(5, 3)
11. Rezolvi singur
Dacă u = (4, 2), atunci −2u este:
Vezi răspunsul
(−8, −4)
12. Rezolvi singur
Dacă v = 3u, atunci vectorii u și v sunt:
Vezi răspunsul
Coliniari, cu același sens.
13. Rezolvi singur
Pentru A(−2, 3) și B(5, 1), calculează prima coordonată a vectorului AB.
Vezi răspunsul
5 − (−2) = 7
14. Rezolvi singur
Dacă u = (−3, 5) și v = (2, −1), calculează a doua coordonată a lui u − v.