Citește regula și exemplul acestei părți, apoi aplică-le în exerciții. Poți reveni oricând la aceeași explicație.
Punem o valoare în locul lui x
O funcție este o formulă care asociază fiecărei valori permise a lui x un singur rezultat. Litera f este numele funcției, iar f(x) notează valoarea calculată cu formula ei. Paranteza din f(x) nu înseamnă înmulțire.
În f(3), punem 3 în locul fiecărui x din formulă. Calculăm apoi expresia obținută. Numărul pus în locul lui x și valoarea f(3) nu sunt, în general, același lucru.
Pentru a calcula o valoare, înlocuim fiecare x din formulă cu numărul din paranteză. La un număr negativ păstrăm parantezele, apoi respectăm ordinea operațiilor.
🧮 De ținut minte
f(x)=ax+b ⇒ f(t)=a·t+b
✓La înlocuirea lui x cu −2 păstrăm parantezele, ca să nu pierdem semnul minus.
✏️Exemplu cu alte date
Pentru g(x)=4x−3, calculează g(−2).
1În g(−2), punem −2 în locul lui x.
2Scriem cu paranteze: g(−2)=4·(−2)−3.
3Calculăm −8−3=−11, deci g(−2)=−11.
📖Deschide toată lecțiaÎnchide lecția completăTeorie, exemple și exerciții rezolvate · pentru recapitulare⌄
Toată lecția pe o pagină
Funcții de la zero · înlocuim x și citim graficul: teorie, exemple și exerciții rezolvate
Înveți câte o idee: citești explicația, urmărești exemplul rezolvat, apoi încerci exercițiile înainte de următoarea etapă.
Punem o valoare în locul lui x
O funcție este o formulă care asociază fiecărei valori permise a lui x un singur rezultat. Litera f este numele funcției, iar f(x) notează valoarea calculată cu formula ei. Paranteza din f(x) nu înseamnă înmulțire.
În f(3), punem 3 în locul fiecărui x din formulă. Calculăm apoi expresia obținută. Numărul pus în locul lui x și valoarea f(3) nu sunt, în general, același lucru.
Pentru a calcula o valoare, înlocuim fiecare x din formulă cu numărul din paranteză. La un număr negativ păstrăm parantezele, apoi respectăm ordinea operațiilor.
f(x)=ax+b ⇒ f(t)=a·t+b
•La înlocuirea lui x cu −2 păstrăm parantezele, ca să nu pierdem semnul minus.
Exemplu cu alte date
Pentru g(x)=4x−3, calculează g(−2).
În g(−2), punem −2 în locul lui x.
Scriem cu paranteze: g(−2)=4·(−2)−3.
Calculăm −8−3=−11, deci g(−2)=−11.
Punctul de pe grafic este (x, f(x))
Graficul unei funcții conține puncte de forma (x, f(x)). Prima coordonată este valoarea pe care o punem în locul lui x, iar a doua este rezultatul calculului f(x).
Pentru un punct deja dat, calculăm funcția în prima coordonată și o comparăm cu a doua. Nu inversăm cele două coordonate.
P(a,b) este pe grafic ⇔ f(a)=b
•Un punct de forma (f(a),a) nu este, în general, pe grafic.
Exemplu cu alte date
P(2,5) este pe graficul lui g(x)=3x−1?
Prima coordonată este 2; calculăm g(2)=3·2−1.
Rezultatul este 5, egal cu a doua coordonată.
Prin urmare P(2,5) aparține graficului.
Domeniul: ce valori putem pune în locul lui x?
Domeniul conține toate valorile permise pentru x. Codomeniul este mulțimea în care spunem că ajung rezultatele; nu le confundăm.
La o fracție, numitorul nu poate fi zero. Rezolvăm interdicția privind x și excludem acea valoare din mulțimea numerelor reale.
D={x | formula are sens}
•Mai întâi află ce valori ale lui x poți introduce, nu ce rezultate obții.
Exemplu cu alte date
Găsește domeniul lui g(x)=1x+3.
Numitorul trebuie să fie diferit de zero: x+3≠0.
Scădem 3 și obținem x≠−3.
Domeniul este ℝ ∖ {−3}; la −3 fracția nu există.
Imaginea: ce rezultate pot apărea?
Imaginea conține valorile f(x) obținute efectiv, nu valorile lui x din domeniu. Codomeniul poate fi mai larg decât imaginea. Aici Im(f) înseamnă «imaginea funcției f», adică mulțimea rezultatelor posibile. Nu o confundăm cu Im(z) din numere complexe, care înseamnă partea imaginară a numărului z.
Pentru un pătrat, rezultatul nu poate fi negativ. Zero apare pentru x=0, iar orice număr pozitiv poate fi obținut ca pătratul rădăcinii sale.
Im(f)={f(x) | x∈D}
x2≥0 pentru orice x real
•Nu elimina capătul 2: funcția îl atinge pentru x=0.
Exemplu cu alte date
Ce imagine are g(x)=x2+2, cu domeniul ℝ?
Orice pătrat x2 este cel puțin zero.
Adunăm 2, deci g(x)≥2; valoarea 2 apare pentru x=0.
Orice valoare peste 2 este obținută, așadar imaginea este [2,+∞).
Funcții pare, impare sau niciuna
Înlocuim x cu −x în toată formula. Dacă f(−x)=f(x) pentru orice x dintr-un domeniu simetric față de zero, funcția este pară. Dacă f(−x)=−f(x), este impară.
Verificarea unei singure valori poate arăta că o proprietate este falsă, dar nu o demonstrează pentru toate valorile. Pentru demonstrație simplificăm expresiile simbolice.
pară: f(−x)=f(x)
impară: f(−x)=−f(x)
•O funcție poate fi nici pară, nici impară; verifică ambele egalități.
Exemplu cu alte date
Clasifică g(x)=x4+1 și h(x)=x5 pe ℝ.
g(−x)=(−x)4+1=x4+1=g(x), deci g este pară.
h(−x)=(−x)5=−x5=−h(x), deci h este impară.
În ambele cazuri relația este valabilă pentru orice x real.
Când știm f(x), aflăm x
Dacă știm rezultatul funcției, scriem formula egală cu acel rezultat și rezolvăm ecuația. La o funcție de gradul I poate ieși un singur x.
La o funcție pătratică pot exista două valori diferite ale lui x care dau același rezultat. Verificăm toate soluțiile în ecuația inițială.
f(x)=c ⇒ rezolvăm ecuația în x
•Valoarea f(x) este cunoscută; necunoscuta pe care o căutăm este x.
Exemplu cu alte date
Pentru g(x)=5x+1, află x dacă g(x)=16.
Scriem ecuația 5x+1=16.
Scădem 1: 5x=15, apoi împărțim la 5.
x=3; verificare: g(3)=5·3+1=16.
Exerciții rezolvate din lecție (18)
Încearcă singur fiecare exercițiu, apoi deschide rezolvarea ca să te verifici.
Exercițiul 1
Avem f(x) = 2x + 1 și vrem f(3). Cu ce număr înlocuim x?
Vezi rezolvarea
În f(3), numărul dintre paranteze este 3.
Înlocuim x cu 3 în formula f(x) = 2x + 1.
Răspuns: 3
Exercițiul 2
Pentru aceeași funcție, cât este f(3)?
Vezi rezolvarea
f(3) = 2 · 3 + 1.
f(3) = 6 + 1 = 7.
Răspuns: 7
Exercițiul 3
În f: A → B, cum se numește mulțimea A?
Vezi rezolvarea
A conține valorile permise pentru x.
De aceea A este domeniul de definiție al funcției.
Răspuns: Domeniu de definiție
Exercițiul 4
Dacă f(−1) = 4, ce pereche aparține graficului?
Vezi rezolvarea
Prima coordonată este valoarea lui x: −1.
A doua coordonată este f(−1) = 4.
Punctul este (−1, 4).
Răspuns: (−1, 4)
Exercițiul 5
Punctul P(2, 5) aparține graficului lui f(x) = 2x + 1?
Vezi rezolvarea
f(2) = 2 · 2 + 1 = 5.
Ordonata punctului este tot 5.
Prin urmare P se află pe grafic.
Răspuns: Da, fiindcă f(2) = 5
Exercițiul 6
Pentru f(x) = 3x − 2, calculează f(−2).
Vezi rezolvarea
f(−2) = 3 · (−2) − 2.
f(−2) = −6 − 2 = −8.
Răspuns: −8
Exercițiul 7
Pentru f(x) = 2x + 3, determină x dacă f(x) = 11.
Vezi rezolvarea
2x + 3 = 11.
2x = 8.
x = 4.
Răspuns: 4
Exercițiul 8
Care este domeniul natural al funcției f(x) = 1x − 2?
Vezi rezolvarea
Impunem x − 2 ≠ 0.
Rezultă x ≠ 2.
Domeniul este ℝ ∖ {2}.
Răspuns: ℝ ∖ {2}
Exercițiul 9
Funcția f(x) = x2 este pară deoarece:
Vezi rezolvarea
f(−x) = (−x)2 = x2.
Deci f(−x) = f(x), definiția unei funcții pare.
Răspuns: f(−x) = f(x)
Exercițiul 10
Funcția f(x) = x3 este impară deoarece:
Vezi rezolvarea
f(−x) = (−x)3 = −x3.
Aceasta este exact valoarea −f(x).
Răspuns: f(−x) = −f(x)
Exercițiul 11
Imaginea funcției f(x) = x2, cu domeniul ℝ, este:
Vezi rezolvarea
Pentru orice x, x2 ≥ 0.
Valoarea 0 se obține pentru x = 0, iar orice număr pozitiv este pătratul unui număr real.
Imaginea este [0, +∞).
Răspuns: [0, +∞)
Exercițiul 12
Pentru f(x) = x2 − 1, află toate valorile lui x pentru care f(x) = 8.
Vezi rezolvarea
x2 − 1 = 8.
x2 = 9.
O ecuație de forma x2 = 9 are două soluții: x = −3 și x = 3.
Răspuns: x = −3 sau x = 3
Exercițiul 13
Pentru h(x)=3x+2, care punct aparține graficului?
Vezi rezolvarea
Calculăm h(2)=3·2+2=8.
P(2,8) are a doua coordonată egală cu h(2).
Celelalte puncte nu respectă regula y=h(x).
Răspuns: P(2,8)
Exercițiul 14
Care este domeniul lui h(x)=1x−5?
Vezi rezolvarea
Numitorul nu poate fi zero: x−5≠0.
Rezultă x≠5.
Sunt permise toate numerele reale în afară de 5.
Răspuns: ℝ ∖ {5}
Exercițiul 15
Care este imaginea lui h(x)=x2+5 pe ℝ?
Vezi rezolvarea
x2≥0, deci h(x)≥5.
h(0)=5, astfel 5 este inclus.
Orice valoare mai mare decât 5 se obține; imaginea este [5,+∞).
Răspuns: [5,+∞)
Exercițiul 16
Care este imaginea lui h(x)=−x2 pe ℝ?
Vezi rezolvarea
x2≥0, prin urmare −x2≤0.
Valoarea 0 apare pentru x=0.
Toate valorile negative apar; imaginea este (−∞,0].
Răspuns: (−∞,0]
Exercițiul 17
Funcția h(x)=x2+x pe ℝ este:
Vezi rezolvarea
h(−x)=x2−x.
Aceasta nu este egală pentru orice x nici cu h(x)=x2+x, nici cu −h(x)=−x2−x.
Deci funcția nu este nici pară, nici impară.
Răspuns: nici pară, nici impară
Exercițiul 18
Pentru h(x)=3x−4, află x dacă h(x)=11.
Vezi rezolvarea
Egalăm formula cu rezultatul: 3x−4=11.
Adunăm 4: 3x=15.
Împărțim la 3: x=5; verificare: h(5)=11.
Răspuns: 5
Fișă progresivă · Funcții de la zero · înlocuim x și citim graficul (12)
1. Descoperire ghidată
Avem f(x) = 2x + 1 și vrem f(3). Cu ce număr înlocuim x?
Vezi răspunsul
Înlocuim x cu 3.
2. Descoperire ghidată
Pentru aceeași funcție, cât este f(3)?
Vezi răspunsul
f(3) = 2 · 3 + 1 = 7
3. Descoperire ghidată
În f: A → B, cum se numește mulțimea A?
Vezi răspunsul
Domeniul de definiție.
4. Descoperire ghidată
Dacă f(−1) = 4, ce pereche aparține graficului?
Vezi răspunsul
(−1, 4)
5. Consolidare
Punctul P(2, 5) aparține graficului lui f(x) = 2x + 1?
Vezi răspunsul
Da: f(2) = 2 · 2 + 1 = 5.
6. Consolidare
Pentru f(x) = 3x − 2, calculează f(−2).
Vezi răspunsul
f(−2) = −6 − 2 = −8
7. Consolidare
Pentru f(x) = 2x + 3, determină x dacă f(x) = 11.
Vezi răspunsul
2x + 3 = 11, deci x = 4.
8. Consolidare
Care este domeniul natural al funcției f(x) = 1x − 2?
Vezi răspunsul
ℝ \ {2}
9. Consolidare
Funcția f(x) = x2 este pară deoarece:
Vezi răspunsul
f(−x) = (−x)2 = x2 = f(x) pentru orice x real.
10. Rezolvi singur
Funcția f(x) = x3 este impară deoarece:
Vezi răspunsul
f(−x) = (−x)3 = −x3 = −f(x) pentru orice x real.
11. Rezolvi singur
Imaginea funcției f(x) = x2, cu domeniul ℝ, este:
Vezi răspunsul
[0, +∞)
12. Rezolvi singur
Pentru f(x) = x2 − 1, află toate valorile lui x pentru care f(x) = 8.